DECIZIE nr. 1.272 din 8 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Alcom" – S.A. în Dosarul nr. 13.867/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 13.867/233/2008, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Alcom" – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin principiilor economiei de piaţă şi libertăţii comerţului, deoarece în procesul de validare a popririi terţul poprit este obligat să plătească o sumă de bani ce rezultă dintr-un contract comercial în care părţile şi-au asumat obligaţii reciproce, în condiţiile în care debitorul poprit nu şi-a executat obligaţia asumată faţă de cocontractant. În procesul de validare a popririi, terţul poprit nu poate invoca excepţia de neexecutare a contractului, deoarece poprirea se înfiinţează fără somaţie, iar terţul poprit este obligat să consemneze de îndată suma de plată, deşi suma pe care o pretinde creditorul de la terţul poprit nu este certă, lichidă, exigibilă. Se precizează că, în cauză, creditorul a solicitat validarea popririi fără să precizeze suma de plată sau să facă dovada vreunei datorii. Se încalcă astfel şi dreptul la un proces echitabil, deoarece prin instituirea popririi fără somaţie şi prin cererea de validare a popririi efectuate de creditor, fără a se indica suma ce trebuie poprită, se îngrădeşte dreptul terţului poprit de a se putea apăra împotriva pretenţiilor creditorului.Judecătoria Galaţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Arată că înfiinţarea popririi fără somaţie are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligaţiilor ce le incumbă. Validarea popririi nu presupune ca terţul poprit să efectueze plăţi din fonduri proprii. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 454: "Poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresa însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată.În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terţ poprit, interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde numele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi codul de identificare fiscală.În cazul în care se solicită înfiinţarea popririi pentru toate conturile unei persoane juridice, inclusiv pentru conturile subunităţilor fără personalitate juridică ale acesteia, se vor indica elementele de identificare pentru fiecare titular de cont în parte, respectiv pentru fiecare subunitate a societăţii debitoare.În cazul în care adresa de înfiinţare a popririi se adresează unei unităţi operaţionale a unei bănci, poprirea va fi înfiinţată asupra conturilor pe care debitoarea urmărită le are deschise la acea unitate.În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsură asiguratorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu, se va comunică terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 456.Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează, cu afectaţiune specială, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit."– Art. 456: "În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1; … b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. … Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătaţi la lit. a) şi b) din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte."– Art. 457: "În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţează potrivit art. 453.În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare.La data sesizării băncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate.În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ziua respectivă, în vederea consemnării acestora potrivit dispoziţiilor art. 456."– Art. 459: "În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terţul poprit, în termenul prevăzut de art. 458 alin. 1, va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor art. 562-571."– Art. 460: "Dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.Instanţa va cita creditorul urmăritor, debitorul şi terţul poprit şi, dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desfiinţarea popririi. Terţul poprit, care, cu rea-credinţă, a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 200 lei şi 1.000 lei.Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă, cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente.După validarea popririi, terţul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu."În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 135 – Economia. Se invocă, totodată, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea proprietăţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată se constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai examinat constituţionalitatea aceloraşi texte de lege, în raport de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454 şi 457 din Codul de procedură civilă, statuând, pentru considerentele acolo reţinute, că acestea sunt constituţionale. Tot astfel, Curtea s-a pronunţat şi cu privire la dispoziţiile art. 460 din Codul de procedură, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 1.164 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 28 octombrie 2009, şi Decizia nr. 1.037 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008.Întrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele deciziilor menţionate, cu trimitere, în ceea ce priveşte aspectele de interpretare a legii deduse Curţii Constituţionale, la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. IV din 21 septembrie 1998 a Secţiilor Unite, publicată în Buletinul Jurisprudenţei pe anul 1998), sunt valabile şi în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte art. 456 şi art. 459 din Codul de procedură civilă, în raport de care nu au fost formulate critici distincte.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Alcom" – S.A. în Dosarul nr. 13.867/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește