DECIZIE nr. 1.265 din 8 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ilieş Iuga în Dosarul nr. 867/336/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă că autorul excepţiei a formulat o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.Ministerul Public se opune amânării cauzei, arătând că, faţă de data sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, a existat timp suficient pentru angajarea unui apărător şi pregătirea apărării.Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 867/336/2008, Judecătoria Rădăuţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ilieş Iuga.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, în măsura în care se conferă competenţa de a se judeca revizuirea instanţei care a judecat cauza în primă instanţă, în speţă judecătoria, în condiţiile în care prima hotărâre de condamnare a fost pronunţată de către o instanţă superioară în grad, respectiv tribunalul, în calea de atac a apelului.Judecătoria Rădăuţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că pronunţarea unor soluţii diferite asupra fondului cauzei în cadrul celor două grade de jurisdicţie, faţă de natura juridică a revizuirii, nu afectează imparţialitatea judecătorilor primei instanţe, astfel că principiile fundamentale potrivit cărora se realizează justiţia sunt respectate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 401 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în prima instanţă. Când temeiul cererii de revizuire constă în existenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, competenţa se determină potrivit dispoziţiilor art. 35."În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2), privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, se constată că textul de lege criticat, care reglementează competenţa instanţelor în cazul judecării cererilor de revizuire, nu aduce nicio atingere principiilor fundamentale potrivit cărora se realizează justiţia. În plus, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai examinat constituţionalitatea aceluiaşi text, statuând că instituie reguli privind modul de soluţionare a cererii de revizuire, care nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a beneficia de un proces echitabil. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 579 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ilieş Iuga în Dosarul nr. 867/336/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește