DECIZIE nr. 1.255 din 6 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând, în acest sens, Decizia nr. 952/2009 a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 853/330/2009, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cosmin marius Stanciu într-o cauză civilă având ca obiect "anulare act."În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul legal criticat interzice dreptul unui membru al unui partid de a se adresa justiţiei pentru realizarea controlului de legalitate a unor hotărâri de admitere sau excludere din partidul respectiv. Instituirea unei jurisdicţii exclusive interne a partidului afectează şi exercitarea dreptului de a fi ales prin aceea că, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, odată cu pierderea calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. Prin urmare, un drept fundamental garantat de Constituţie poate fi pierdut fără ca titularul său să se poată adresa justiţiei pentru a şi-l apăra. În concluzie, se arată că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice, care interzic unei instanţe să se pronunţe în legătură cu drepturile şi interesele legitime ale unei persoane, contravin flagrant art. 21 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”Judecătoria Urziceni apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcă liberul acces la justiţie, reglementat de art. 21 din Constituţie, art. 6 şi art. 13 din Legea nr. 79/1995 privind ratificarea Protocolului nr. 11 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la restructurarea mecanismului de control stabilit prin convenţie, încheiat la Strasbourg la 11 mai 1994, precum şi art. 47 şi art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Se mai menţionează că textul de lege criticat „lasă loc arbitrariului şi constituie o gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de legislaţia internă şi europeană.”Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în măsura în care se interpretează că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 îngrădesc accesul la justiţie atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile prevăzute de statutul partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru al acestuia.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 sunt constituţionale. Acestea nu conţin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil, fiind, totodată, în deplină concordanţă cu prevederile art. 40 alin. (1) din Constituţie privind dreptul de asociere. Se menţionează, în acest sens, că statul, fiind o „organizaţie politică ale cărei atribuţii se realizează prin exercitarea funcţiilor publice”, nu exercită aceleaşi funcţii şi în domeniul activităţii interne a unui partid politic, constituit ca o asociaţie de drept public în temeiul dreptului constituţional de asociere. „Rezultă că instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidului.”Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul conţinut:"(3) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, drept reglementat şi de art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi de art. 13 din aceasta, sub aspectul dreptului la un recurs efectiv. Sunt invocate, de asemenea, şi prevederile art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil şi ale art. 46 – Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 au mai fost examinate în cadrul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, Curtea Constituţională a reţinut, pentru motivele acolo arătate, că textul de lege criticat nu contravine dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil, invocat şi în prezenta cauză.În lipsa unor elemente noi faţă de cele analizate prin decizia menţionată şi pentru identitate de raţiune, Curtea Constituţională constată că aceeaşi soluţie de respingere a excepţiei se impune şi în acest dosar.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește