DECIZIE nr. 1.254 din 6 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Vasile Marc în Dosarul nr. 5/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că partea Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a formulat o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererea de amânare nu este temeinic motivată, astfel că se opune acordării unui nou termen de judecată.Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare şi acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, motiv pentru care solicită respingerea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5/112/2009, Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Marc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui act administrativ emis de autorităţile publice locale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate restrâng, în afara cadrului reglementat de art. 53 din Constituţie, libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea de exprimare a acestora, deoarece alesul local este constrâns, sub sancţiunea pierderii calităţii de consilier, să exprime opiniile formaţiunii politice pe ale cărei liste a candidat, chiar dacă sunt în dezacord cu opiniile personale. Urmarea acestei divergenţe de opinii o poate constitui demisia din respectivul partid politic, care determină, la rândul ei, încetarea de drept a mandatului de ales local, ceea ce duce la concluzia că mandatul de consilier încetează prin schimbarea opiniilor politice ale unei persoane.Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu deciziile nr. 485/2008 sau nr. 273/2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul legal criticat are următorul cuprins:– Art. 9 alin. (2) – "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) h^1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;".Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 29 – Libertatea conştiinţei, art. 30 – Libertatea de exprimare şi ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost examinate în cadrul controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu conţin norme care să zădărnicească exercitarea libertăţii conştiinţei sau a libertăţii de exprimare, în condiţiile în care aceste libertăţi sunt privite de autorul excepţiei din perspectiva posibilităţii exprimării opţiunilor şi convingerilor politice şi a aderării la un partid politic. Cu acel prilej, Curtea a arătat că libertatea conştiinţei „se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei şi concepţii despre lumea înconjurătoare, a opiniilor şi a opţiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conştiinţei implică, inevitabil, şi libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor spirituale de orice fel.”Curtea Constituţională constată că, în lipsa unor elemente noi faţă de cele analizate prin decizia menţionată, şi pentru identitate de raţiune, aceeaşi soluţie de respingere a excepţiei se impune şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Vasile Marc în Dosarul nr. 5/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește