DECIZIE nr. 1.246 din 18 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă”, excepţie ridicată de Petru Carcalete în Dosarul nr. 280/39/2007 al Curţii de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 280/39/2007, Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Petru Carcalete într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect acţiunea în anulare a unui act administrativ.În motivarea excepţiei de constituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prevăzând obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile sesizării instanţei de judecată, limitează liberul acces la justiţie, garantat de art. 21 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie. Susţine, în acest sens, că, din moment ce Constituţia stabileşte că „jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”, „este inadmisibil ca printr-o lege să se impună obligativitatea urmării unei proceduri prealabile în cazul în care persoana în cauză nu a înţeles să exercite procedura administrativ-jurisdicţională”.Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, precum şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Cât priveşte art. 7 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei vizează doar alin. (1) al acestui articol. Prin urmare, textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”;– Art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată."Autorul excepţiei consideră că textele de lege menţionate încalcă prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie, care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative.Analizând excepţia de neconstituţionalitate Curtea Constituţională constată că acelaşi autor al prezentei excepţii a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu o motivarea asemănătoare celei de faţă, Curtea pronunţând-se prin Decizia nr. 475 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 27 mai 2008.Deoarece, faţă de cele reţinute de instanţa de contencios constituţional cu acel prilej, autorul excepţiei nu a invocat argumente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei la care s-a făcut referire, Curtea apreciază că atât considerentele, cât şi soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă se păstrează şi în prezenta cauză.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, apreciate ca fiind contrare liberului acces la justiţie, prin aceea că reglementează procedura prealabilă, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată. În jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 1.188 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 28 ianuarie 2008, Curtea a statuat în mod constant că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional nu îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie, cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.Referitor la invocarea art. 21 alin. (4) din Constituţie, privind caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează procedura prealabilă, fără caracter jurisdicţional, şi nu are în vedere procedura specifică jurisdicţiilor speciale administrative.În sensul art. 21 alin. (4), "jurisdicţiile speciale administrative" reprezintă acele activităţi de soluţionare a litigiilor, care se desfăşoară în faţa unui organ administrativ-jurisdicţional, activităţi cu caracter facultativ şi gratuit şi finalizate prin emiterea unui act administrativ-jurisdicţional.Nicio dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului graţios sau a celui ierarhic. În situaţia în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta, urmează să se aplice regulile privind procedura prealabilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petru Carcalete în Dosarul nr. 280/39/2007 al Curţii de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește