DECIZIE nr. 1.245 din 18 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Crescătorilor de Animale Atomei din Rupea, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 5.582/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.La dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea autorului excepţiei, prin care solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate.Curtea respinge cererea de amânare, întrucât autorul excepţiei nu a motivat temeinic solicitarea, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă. De altfel, din data de 4 iunie 2008, când a invocat excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de fond, şi până în prezent, acesta a avut timp suficient pentru a-şi pregăti apărarea.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.582/62/2007, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Crescătorilor de Animale Atomei din Rupea, judeţul Braşov.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 85/2006 stipulează că numai judecătorul-sindic este competent a judeca acţiunile în anulare a actelor frauduloase încheiate de debitori în dauna creditorilor, aspect care contravine principiilor de drept care trebuie să guverneze o judecată echitabilă a litigiilor existente pe rolul instanţelor. Autorul excepţiei reţine că secţia comercială din cadrul tribunalului este abilitată să soluţioneze aceste cereri, însă împrejurarea că un singur judecător este învestit cu judecarea lor produce riscul pronunţării unor soluţii identice, în pofida faptului că fiecare litigiu are particularităţile sale.Pe de altă parte, autorul excepţiei susţine că din momentul deschiderii procedurii insolvenţei faţă de debitor şi până la data introducerii acţiunii în anulare a actelor frauduloase încheiate de acesta s-a scurs termenul prevăzut de lege (1 an sau 18 luni, după caz), astfel că devine operabilă prescripţia dreptului la acţiune.Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Referitor la dispoziţiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, instanţa arată că acestea vizează termenul pentru formularea acţiunilor având ca obiect anularea unor acte frauduloase ale debitorului, încheiate anterior deschiderii procedurii insolvenţei, astfel că autorul excepţiei, care este un subdobânditor, nu justifică un interes în susţinerea acestei excepţii.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 80 şi art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care reglementează posibilitatea administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului de a introduce acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin anumite acte, respectiv acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), care se referă la liberul acces la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin mai multe decizii, Curtea stabilind netemeinicia criticilor. Astfel, prin Decizia nr. 748 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, şi prin Decizia nr. 615 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Curtea Constituţională a reţinut că textele de lege criticate reglementează o parte din atribuţiile administratorului judiciar, ale lichidatorului sau ale comitetului creditorilor, şi anume cele referitoare la introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. Cu privire la aceste reglementări, Curtea a statuat că dispoziţiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acţiunea pauliană, prin care se stabileşte dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei referitoare la faptul că reglementările deduse controlului instituie competenţa exclusivă a judecătorului-sindic de a soluţiona acţiunile pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin anumite acte, respectiv acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, Curtea constată că, din această perspectivă, autorul solicită modificarea dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, în sensul lărgirii sferei celor competenţi a judeca asemenea pricini. Însă o atare operaţie excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Astfel, Curtea nu este competentă să complinească pretinse lacune ale textelor de lege, prin efectuarea controlului de constituţionalitate, în temeiul art. 61 din Constituţie, Parlamentul fiind „unica autoritate legiuitoare a ţării”, modificarea sau completarea dispoziţiilor de lege constituind atribuţii exclusive ale acestuia.De asemenea, referitor la susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora termenul prevăzut de lege pentru introducerea acţiunilor reglementate de art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 85/2006 era deja împlinit la momentul introducerii acestora, Curtea constată că acestea vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii ce ţin de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Crescătorilor de Animale Atomei din Rupea, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 5.582/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește