DECIZIE nr. 1.239 din 6 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, prin care se introduce art. 5^2 în Legea nr. 82/1992



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Republica” – S.A. din Bucureşti, prin lichidator RVA Insolvency Specialists SPRL, în Dosarul nr. 1.286/3/2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin avocat. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Avocatul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că, pe calea unei legi ordinare, au fost reglementate prevederi de domeniul legii organice.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu modifică prevederile unei legi organice, ci instituie o reglementare separată, specială.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.286/3/2003, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Republica” – S.A. din Bucureşti, prin lichidator RVA Insolvency Specialists SPRL, în cadrul procedurii insolvenţei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin încercarea de reglementare pe calea unei legi ordinare a unor raporturi juridice pentru care legiuitorul constituant a prevăzut obligativitatea adoptării unui act normativ cu forţă juridică superioară, respectiv lege organică, au fost încălcate prevederile art. 73 alin. (3) din Legea fundamentală, ce reglementează domeniile supuse legii organice, precum şi prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie. În acest sens arată că textul de lege criticat reprezintă o derogare importantă de la prevederile de drept comun în materia insolvenţei, reglementată de Legea nr. 85/2006, prin posibilitatea oferită Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat de a solicita judecătorului-sindic înscrierea creanţei în categoria creanţelor rezultate din administrarea şi conservarea bunurilor debitoarei. Cum legea privind rezervele statului este o lege ordinară, iar legea privind procedura insolvenţei este o lege organică, este evident că legea privind rezervele statului nu poate să deroge, să modifice sau să abroge legea organică privind procedura insolvenţei şi că orice intervenţie asupra unei legi organice trebuie să se realizeze tot printr-o reglementare de acelaşi nivel, adoptată prin votul majorităţii absolute. În acelaşi context, arată că Legea nr. 428/2001 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 este tot o lege ordinară, emisă în temeiul art. 76 alin. (2) din Constituţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât, deşi menţiunea privind condiţiile în care a fost adoptată Legea nr. 428/2001 face trimitere la prevederile constituţionale referitoare la legile ordinare, majoritatea de voturi întrunită la adoptare a fost aceea a unei legi organice.Avocatul Poporului, arătând că ordonanţele de urgenţă pot reglementa în domeniul legilor organice, consideră că textul de lege criticat este constituţional.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Conform încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 20 septembrie 1999, aprobată prin Legea nr. 428/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.În realitate, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999, prin care se introduce art. 5^2 în Legea nr. 82/1992, având următoarea redactare: „La cererea expresă a Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat sau, după caz, a unităţilor teritoriale subordonate, adresată judecătorului-sindic, creanţele acesteia, precum şi ale unităţilor teritoriale subordonate, faţă de agenţii economici care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 64/1995, cu modificările ulterioare, se asimilează cheltuielilor necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, care se satisfac cu prioritate faţă de toţi creditorii.”Autorul excepţiei consideră că prin acest text de lege se aduce o încălcare dispoziţiilor art. 73 alin. (3) şi art. 76 alin. (1) din Constituţie, prin care se prevăd domeniile de reglementare ale legii organice, respectiv majoritatea cu care se adoptă aceste legi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat stabileşte ordinea de prioritate de care se bucură creanţele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat sau, după caz, ale unităţilor teritoriale subordonate în cadrul procedurii insolvenţei, prin asimilarea lor cu cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului. În consecinţă, se face în mod firesc trimitere la prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, care stabilesc ordinea de preferinţă a acestor tipuri de cheltuieli. Prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 445/2006, s-a stabilit că „În cuprinsul Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice referire şi trimitere la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor considera ca referire/trimitere la Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei”.Această trimitere nu reprezintă însă o normă prin care se modifică conţinutul Legii nr. 85/2006, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci o reglementare distinctă, dintr-un alt act normativ, care dobândeşte aplicabilitate cu prilejul desfăşurării procedurii insolvenţei.De asemenea, Curtea constată că textul de lege criticat nu conţine norme de domeniul legii organice pentru a fi necesară adoptarea sa cu majoritatea cerută pentru acest gen de legi.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, prin care se introduce art. 5^2 în Legea nr. 82/1992, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Republica” – S.A. din Bucureşti, prin lichidator RVA Insolvency Specialists SPRL, în Dosarul nr. 1.286/3/2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește