DECIZIE nr. 1.239 din 18 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 18 şi ale art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, excepţie ridicată de Societatea Comercială „New Nec Com” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 27.491/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cauză ce constituie obiectul Dosarului nr. 1.401D/2008 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin reprezentant Vasile Cristian, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind partea Consiliul General al Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei un înscris prin care expune în detaliu circumstanţele specifice speţei deduse judecăţii, precum şi argumente în favoarea admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.445D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 1, art. 18, art. 24 şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 2.007/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde acelaşi reprezentant al autorului excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent menţionează că, şi în acest dosar, autorul excepţiei a depus un înscris asemănător celui transmis în dosarul anterior strigat.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.644D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 1, art. 18 şi ale art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 20.900/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepţiei, lipsind partea Consiliul General al Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent precizează că un înscris similar cu cele la care s-a făcut anterior referire a fost depus de autorul excepţiei la dosarul cauzei.Curtea, văzând identitatea de obiect a cauzelor anterior strigate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării acestora.Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor anterior strigate.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.644D/2008 şi nr. 1.445D/2008 la Dosarul nr. 1.401D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei ridicate în cele trei dosare, sens în care acesta precizează că stăruie în solicitarea de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din notele scrise depuse în dosare.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Susţine că textele de lege criticate reprezintă chiar expresia art. 52 din Constituţie, referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, şi nu o nesocotire a acestora. În plus, menţionează că recunoaşterea dreptului sau interesului pretins încălcat se realizează prin admiterea acţiunii de contencios administrativ, instanţa dispunând, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ sau obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 28 ianuarie 2008, 9 iunie 2008 şi, respectiv, 11 martie 2008, pronunţate în dosarele nr. 27.491/3/2006, nr. 20.900/3/2007 şi, respectiv, nr. 2.007/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 1, art. 18, art. 24 şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„.Excepţiile au fost ridicate de Societatea Comercială "New Nec Com" – S.R.L. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin normelor cuprinse la art. 52 din Constituţie şi preluate de art. 1 din Legea nr. 554/2004, deoarece recunoaşterea dreptului pretins nu se numără printre soluţiile pe care, potrivit art. 18 alin. (1) şi (2) din lege, le poate pronunţa instanţa, şi nici ca modalitate de executare silită reglementată de art. 24 din acelaşi act normativ.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului, prin punctele de vedere trimise, apreciază că dispoziţiile art. 18, art. 24 şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile "art. 1, art. 18, art. 24 şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004„, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Analizând, însă, motivarea excepţiei, se constată că, în realitate, autorul acesteia vizează doar prevederile cuprinse la art. 1 alin. (1), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 25 din legea menţionată, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1, 26, 33, respectiv pct. 34 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) – Subiectele de sesizare a instanţei:"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.";– Art. 18 alin. (1) şi (2) – Soluţiile pe care le poate da instanţa:"(1) Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.(2) Instanţa este competentă să se pronunţe, în afara situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii."; … – Art. 24 alin. (1) – Obligaţia executării:"(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.";– Art. 25. – Instanţa de executare: "(1) Sancţiunea şi despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanţa de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea părţilor.(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este scutită de taxa de timbru. … (3) Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare. … (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru punerea în executare a hotărârilor instanţelor de contencios administrativ date pentru soluţionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica de neconstituţionalitate constă în susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 1, 18, 24 şi 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt contrare prevederilor art. 52 din Constituţie, care garantează dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, deoarece acestea nu cuprind în conţinutul lor nicio referire la „recunoaşterea dreptului şi restabilirea situaţiei anterioare” ca posibile soluţii pe care instanţa de contencios administrativ le poate dispune.Curtea constată că, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, condiţiile şi limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică. Aşa fiind, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 legea organică în materie – preia, la art. 1 alin. (1) criticat, dispoziţiile cuprinse la art. 52 alin. (1) din Constituţie, reglementând, ca modalitate de garantare şi realizare a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, şi recunoaşterea dreptului pretins sau al interesului legitim. Prin urmare, Curtea constată că este un nonsens susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 contravin dispoziţiilor art. 52 alin.(1) din Constituţie, de vreme ce este evidentă identitatea de substanţă juridică dintre cele două norme juridice.În opinia autorului, textele de lege criticate ar fi în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate dacă ar cuprinde o referire expresă privind "recunoaşterea dreptului pretins şi restabilirea situaţiei anterioare" ca soluţii pe care instanţa de contencios administrativ le poate pronunţa în soluţionarea cererilor ce aparţin competenţei sale.Curtea constată că asemenea critici de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate. Soluţiile pe care instanţa de judecată le poate dispune în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 reprezintă, în totalitatea lor, modalităţi specifice, adaptate obiectului acţiunii judiciare formulat în temeiul art. 8 din aceeaşi lege, prin care se recunoaşte dreptul pretins sau interesul legitim al persoanei vătămate de o autoritate publică şi prin care se realizează efectiv dreptul garantat de art. 52 din Constituţie. Executarea oricărei soluţii dispuse în favoarea persoanei vătămate de instanţa de judecată, realizată prin forţa coercitivă a statului, nu ar fi posibilă fără recunoaşterea implicită a dreptului pretins sau a interesului legitim. De exemplu, obligarea, în temeiul art. 24 alin. (1) din lege, a autorităţii publice pârâte să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ constatat prin hotărârea judecătorească drept ilegal, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative reprezintă, fără putere de tăgadă, modalităţi concrete de recunoaştere şi realizare a dreptului reclamantului.Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la lipsa soluţiei de "restabilire a situaţiei anterioare" pe care instanţa de judecată să o poată pronunţa, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o soluţie specifică dreptului administrativ, având în vedere specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Totuşi, în măsura în care aceasta este posibilă, nimic nu împiedică instanţa de judecată ca, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, referitoare la completarea cu dreptul comun, respectiv cu prevederile Codului de procedură civilă, să examineze şi să dispună şi restabilirea situaţiei anterioare.Totodată, Curtea constată că susţinerile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei vizează aspecte de omisiune legislativă asupra cărora, însă, Curtea Constituţională nu are competenţa să se pronunţe fără a încălca dispoziţiile art. 62 din Constituţie, privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi ale art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „New Nec Com” – S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 27.491/3/2006 şi nr. 20.900/3/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, în Dosarul nr. 2.007/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește