DECIZIE nr. 1.238 din 22 septembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) şi art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorBenke Karoly – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) şi art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului nr. 4.619D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, se apreciază că pensia anticipată reprezintă o facilitate acordată de legiuitor celui care doreşte încetarea raporturilor de muncă, iar admiterea cumulului dintre veniturile realizate din pensia anticipată şi din prestarea unei activităţi remunerate ar duce la denaturarea finalităţii urmărite de legiuitor prin reglementarea pensiilor anticipate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.179/97/2010, Tribunalul Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) şi art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Florica-Rodica Câmpean într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 creează o discriminare între pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate, de pe o parte, şi cei ai unei pensii pentru limită de vârstă, pentru nevăzători sau pentru invaliditate de gradul III, întrucât numai aceştia din urmă pot cumula pensia acordată cu salariul. Astfel, autorul excepţiei arată că, deşi este în continuare apt de muncă, nu poate desfăşura activităţi salarizate în condiţii de cumul. Totodată, se arată că discriminarea este evidentă şi între beneficiarii unei pensii anticipate sau anticipate parţiale care nu deţin funcţii elective şi cei care deţin asemenea funcţii (consilieri locali sau judeţeni), întrucât numai aceştia din urmă pot cumula pensia anticipată sau anticipată parţială cu „salariul”.Se arată că art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 este neconstituţional, întrucât prevede că, în cazul pensiei anticipate, vârsta standard de pensionare este cea la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data naşterii, şi nu vârsta standard de pensionare existentă în momentul depunerii cererii de pensionare anticipată. Prin urmare, se apreciază că folosirea acestui criteriu pentru calculul pensiei anticipate este discriminatorie.Tribunalul Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât textele legale criticate nu mai sunt în vigoare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) şi art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care, la data sesizării, aveau următorul cuprins:– Art. 41 alin. (5): "(5) Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, în condiţiile legii";– Art. 92 alin. (1) lit. b): "(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: […]b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;"; … – Art. 94 alin. (1): "(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:a) copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b); … b) nevăzătorii; … c) pensionarii pentru limită de vârstă; … d) pensionarii de invaliditate de gradul III; … e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean; … f) pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean."; … – Art. 167 alin. (2): "(2) Pentru perioada aprilie 2001-noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare, în înţelesul art. 49 şi 50, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data naşterii."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. Totodată, se susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată următoarele:I. Obiectul litigiului îl constituie o contestaţie formulată împotriva deciziei de pensionare; astfel, în mod concret, prin această acţiune se solicită recalcularea drepturilor cuvenite cu titlu de pensie anticipată parţială, precum şi acordarea retroactivă a drepturilor băneşti aferente; de asemenea, distinct s-au mai solicitat daune morale şi cheltuieli de judecată. În acest context Curtea reţine că, prin acţiunea introductivă, nu s-au formulat pretenţii care să vizeze menţinerea/reluarea în plată a pensiei anticipate parţiale ca urmare a angajării în raporturi de muncă a persoanei în cauză. Prin urmare, raportat la natura controlului de constituţionalitate realizat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv un control concret, se constată că dispoziţiile legale criticate nu vizează pretenţiile deduse judecăţii instanţei a quo, ci o situaţie abstractă în care, eventual, s-ar afla, la un moment dat, autorul excepţiei. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate formulată în privinţa art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 este inadmisibilă, întrucât nu respectă condiţia de admisibilitate prevăzută de teza ultimă a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv legătura cu soluţionarea cauzei.II. În privinţa dispoziţiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că acestea produc în continuare efecte juridice în privinţa situaţiei personale a autorului excepţiei atât timp cât ele au fost în vigoare, respectiv până la 31 decembrie 2010, când Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.Fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, Curtea, pe fond, reţine că legiuitorul este liber să opteze în privinţa modalităţii de calcul al pensiilor. În ceea ce priveşte modalitatea de calcul al pensiilor anticipate şi anticipate parţiale, acesta a ţinut cont de situaţia personală a asiguratului, şi nu de situaţia personală a altor asiguraţi de la un anumit moment dat. O atare opţiune legislativă este justificată de faptul că pensia este un drept personal care se acordă în funcţie de situaţia concretă a asiguratului atât sub aspectul vârstei standard pe pensionare, cât şi sub cel al stagiului de cotizare. Prin urmare, criteriul pentru calculul pensiei anticipate sau anticipate parţiale este unul corect şi nu este de natură a cauza discriminări în cadrul pensionarilor beneficiari ai pensiilor anticipate şi anticipate parţiale.Nu în ultimul rând, Curtea observă că pensionarii pentru limită de vârstă se află într-o altă situaţie juridică diferită faţă de pensionarii beneficiari de pensii parţiale sau anticipate parţiale determinată de condiţiile distincte de acordare a pensiilor de care beneficiază, astfel încât şi modalitatea de calcul al pensiei acestora diferă, fără însă a se face abstracţie nici în acest caz de situaţia personală a asiguratului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Karoly––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește