DECIZIE nr. 1.234 din 22 septembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.329D/2010.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal şi asistat de avocatul Silvia Viorica Dîrdîiac, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte partea Spitalul Orăşenesc Bolintin Vale, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de judecată.În acest sens arată că, în principal, neconstituţionalitatea textului de lege este susţinută din perspectiva interpretării şi aplicării neunitare a reglementării criticate de către instanţele de judecată în teritoriu, ceea ce creează o inechitate între justiţiabili şi conduce la o îmbogăţire fără justă cauză a creditorului. Totodată, consideră că Parlamentul are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme care să asigure în mod real egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi respectarea accesului liber la justiţie. Depune concluzii scrise la dosar.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 şi 21 din Constituţie. Faţă de susţinerile avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, arată că, în cazul în care se constată o practică neunitară în faţa instanţelor de judecată, poate fi sesizat procurorul general al României, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.271/122/2007, Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicată de Octavian Mohor într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere patrimonială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reglementarea criticată îngrădeşte accesul liber la justiţie, deoarece "creditorul nu este ţinut a justifica vreo pagubă", aducând atingere, totodată, şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor.Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat "reglementează dobânda legală datorată de către debitor creditorului, legea pornind de la premisa că lipsa de folosinţă a unei sume de bani creează creditorului un prejudiciu, constând în cuantumul dobânzii legale datorate pe perioada întârzierii la executare."Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional şi nu contravine normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 1088 alin. 2 din Codul civil. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea constată că, în realitate, acesta critică numai prevederile art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, potrivit cărora "Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ţinut a justifica despre vreo pagubă;".În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acest text de lege contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei are în vedere, pe de o parte, o omisiune a textului de lege criticat, întrucât "creditorului i se cuvin daune-interese fără ca acesta să fie obligat a justifica vreo pagubă", autorul apreciind că "este necesar a se reţine existenţa unei pagube pentru a fi executat debitorul". În acest context, Curtea constată că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia nu poate fi complinită/complinit pe calea controlului de constituţionalitate, întrucât în atribuţiile Curţii Constituţionale nu intră completarea textelor de lege criticate.Totodată, din analiza motivelor invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate rezultă nemulţumirea acestuia faţă de interpretarea şi aplicarea "arbitrară" a textului de lege criticat de către instanţele de judecată, ceea ce creează o situaţie discriminatorie între justiţiabili. Or, Curtea constată că aceste susţineri nu pot fi reţinute, iar excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]”, competenţa de a se pronunţa asupra acestor aspecte revenind în exclusivitate instanţelor judecătoreşti.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, excepţie ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește