DECIZIE nr. 1.232 din 18 noiembrie 2008

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 24/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 decembrie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 333 10/04/2012
ActulREFERIT DEDECIZIE 113 03/02/2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Hercules” – S.A. din Băile Herculane în Dosarul nr. 681/115/2008 al Tribunalului Caraş-Severin – Judecătorul-sindic.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 681/115/2008, Tribunalul Caraş-Severin – Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Hercules” – S.A. din Băile Herculane în cadrul desfăşurării procedurii insolvenţei declanşate împotriva sa la cererea creditoarei Societatea Comercială „Grand Hotel Minerva 2002” – S.R.L. din Timişoara, prin lichidator Vasile Dumitru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, care reglementează dreptul creditorilor de a declanşa procedura insolvenţei, încalcă egalitatea în drepturi, accesul la justiţie, dreptul la apărare, dreptul de proprietate privată, imparţialitatea justiţiei, libertatea comerţului şi concurenţa loială. În acest sens, arată că prin prevederile de lege criticate se creează posibilitatea ca un creditor de rea-credinţă, aflat el însuşi în procedura insolvenţei, să blocheze activitatea unei societăţi comerciale ce desfăşoară o activitate profitabilă, pentru o creanţă nesemnificativă în raport cu potenţialul financiar al debitorului. Acesta din urmă nici măcar nu mai poate recupera de la creditor daunele pricinuite prin declanşarea cu rea-credinţă a procedurii insolvenţei.Tribunalul Caraş-Severin – Judecătorul-sindic consideră că autorul excepţiei urmăreşte, prin critica formulată, modificarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 85/2006. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât nu încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Din motivarea autorului excepţiei reiese, însă, că acesta critică numai dispoziţiile alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 85/2006, care au următorul cuprins: „Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori, precum şi de orice alte persoane sau instituţii prevăzute expres de lege.” În aceste condiţii, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Plecând de la situaţia concretă în care un creditor, aflat în procedura insolvenţei, formulează, prin lichidatorul judiciar, o cerere de declanşare a aceleiaşi proceduri cu privire la un debitor al său, autorul excepţiei consideră că prevederile de lege care permit această situaţie sunt neconstituţionale. Astfel, arată că respectivul creditor va fi avantajat în cazul declanşării cu rea-credinţă a procedurii insolvenţei împotriva debitorului său, întrucât acesta din urmă nu va putea să-şi mai recupereze daunele pricinuite prin deschiderea abuzivă a procedurii. Faţă de această critică, Curtea observă că art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dă debitorului, faţă de care s-a solicitat deschiderea procedurii, posibilitatea de a contesta existenţa stării de insolvenţă. De altfel, în acest sens, s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 312 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, prin care a reţinut că creditorul este îndreptăţit să acţioneze pe orice cale legală pentru valorificarea creanţelor sale, iar dacă debitorul nu este în insolvenţă, îşi poate lichida oricând datoriile, prevenind deschiderea ori determinând închiderea acestei proceduri, astfel încât principiul ocrotirii în mod egal a proprietăţii private este pe deplin aplicabil atât în privinţa proprietăţii debitorului, cât şi a creanţelor creditorilor.De asemenea, textul de lege criticat nu aduce nicio atingere dreptului de liber acces la justiţie, întrucât nu îl împiedică pe cel interesat să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor şi a intereselor sale legitime. Din contră, consacră acest drept pentru cei interesaţi în protejarea drepturilor lor prin intermediul procedurii insolvenţei. Totodată, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului de apărare, întrucât debitorul împotriva căruia se solicită deschiderea procedurii beneficiază de toate drepturile şi garanţiile procedurale prevăzute de lege. De altfel, autorul excepţiei nici nu arată în ce mod ar fi încălcate aceste drepturi fundamentale, singura sa nemulţumire fiind legată doar de legitimitatea procesuală a unui creditor aflat în insolvenţă.În ceea ce priveşte garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, asigurarea libertăţii comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, Curtea reţine că situaţia aparte în care se găseşte un debitor faţă de un creditor în cazul neplăţii unor creanţe certe, lichide şi exigibile justifică instituirea unor măsuri, aşa cum este procedura insolvenţei, prin care debitorul să fie constrâns a-şi executa datoriile sale, tocmai pentru a se realiza o protecţie eficientă a valorilor enunţate mai sus. Aşa fiind, apreciază că nici aceste critici de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Hercules” – S.A. din Băile Herculane în Dosarul nr. 681/115/2008 al Tribunalului Caraş-Severin – Judecătorul-sindic.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x