DECIZIE nr. 1.226 din 5 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "RR Turism" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.874/212/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.874/212/2008, Tribunalul Constanţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "RR Turism" – S.R.L. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că prin contestaţia la executare introdusă potrivit art. 399 din Codul de procedură civilă se urmăreşte modificarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ceea ce contravine prevederilor art. 129 din Constituţie. Prin textul de lege criticat se instituie o cale de atac "ce dă posibilitatea, după soluţionarea litigiului, analizându-se inclusiv aspecte de fond ale cauzei, a se modifica dispozitivul unei hotărâri".Tribunalul Constanţa – Secţia comercială arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:– Art. 304: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate.1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;2. când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2;6. dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;8. când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.";– Art. 399 alin. 1: "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 969 din 25 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie 2008, a reţinut, în esenţă, că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional.De asemenea, prin Decizia nr. 722 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a reţinut că susţinerile autorului excepţiei referitoare la posibilitatea anulării unei hotărâri judecătoreşti ce constituie titlu executoriu sunt neîntemeiate, deoarece contestaţia la executare este un mijloc procedural prin care se poate obţine anularea oricărui act de executare, nicidecum anularea unei hotărâri judecătoreşti. Instanţa de judecată ce soluţionează contestaţia va analiza dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale sau va stabili înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului ce se execută. Astfel, motivele invocate pe calea contestaţiei la executare nu pot să se refere la chestiuni de fond, întrucât acestea au putut fi invocate în cursul judecăţii în fond sau prin exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu. Numai în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu şi numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.Prin urmare, dispoziţiile criticate sunt în concordanţă cu cele ale art. 129 din Constituţie.Considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "RR Turism" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.874/212/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește