Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 17 noiembrie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, arătând că textul de lege criticat nu conţine condiţia apreciată ca fiind discriminatorie a locului de muncă al solicitantului, aceasta fiind reglementată, astfel cum rezultă din motivarea excepţiei, la nivelul administraţiei publice locale prin act administrativ. Mai mult, autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate din circumstanţele concrete ale cauzei, ceea ce nu poate constitui o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Cât priveşte dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, deoarece Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, nu şi dintr-o hotărâre a Guvernului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 410/107/2009, Tribunalul Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998” privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.Excepţia a fost ridicată de Daniel Ilie Hurbean într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ emis de autorităţi publice locale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii, în măsura în care, la stabilirea criteriilor de acces la repartizarea locuinţelor pentru tineri destinate închirierii, construite şi date în exploatare prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, se face distincţie între persoanele care îşi desfăşoară activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuinţele şi cele care nu îndeplinesc această condiţie. În contextul noilor condiţii socio-economice şi al fenomenului de migraţiune temporară a forţei de muncă, o astfel de cerinţă se îndepărtează de intenţia legiuitorului de a adopta măsuri de protecţie a persoanelor cu venituri medii-reduse şi care constituie cazuri speciale. Autorul excepţiei precizează faptul că "un rol important în crearea acestei inegalităţi îl au autorităţile competente să hotărască în mod arbitrar".Tribunalul Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 este inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională se pronunţă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, asupra constituţionalităţii unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, nu şi dintr-o hotărâre a Guvernului. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998, apreciază că este neîntemeiată, având în vedere că din ansamblul dispoziţiilor actului normativ rezultă preocuparea şi eforturile statului pentru a asigura un nivel de trai decent tuturor categoriilor de cetăţeni, şi în special tinerilor.Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispoziţiile art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 este inadmisibilă, potrivit art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998” privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998. În realitate, astfel cum arată autorul excepţiei în notele scrise, dispoziţiile criticate sunt cele ale art. 6^2 alin. (3) din lege, introduse prin art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 septembrie 2003, modificate de art. I pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 50/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 31 august 2006, şi modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 89/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 21 aprilie 2008. Acest text are următorul conţinut:"(3) Repartizarea locuinţelor pentru tineri destinate închirierii, construite şi date în exploatare prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe conform prevederilor art. 6^1 alin. (4), se face după criterii stabilite şi adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi/sau centrale care preiau în administrare aceste locuinţe, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuinţe şi, respectiv, de prioritate în repartizarea locuinţelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. În baza unor propuneri temeinic justificate pot fi adaptate la situaţii concrete existente pe plan local numai criteriile-cadru de acces la locuinţe şi numai din punctul de vedere al cuprinderii teritoriale."Dispoziţiile art. 6^1 alin. (4), la care textul de lege criticat face trimitere, prevăd următoarele: "(4) Agenţia Naţională pentru Locuinţe va stabili anual programe de investiţii publice în construcţia de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construcţia de locuinţe sociale şi de necesitate, construcţia şi/sau reabilitarea locuinţelor distruse ori grav avariate, situate în zonele afectate de calamităţi naturale, construcţia altor locuinţe proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativteritoriale, precum şi intervenţii la construcţii existente, pe baza proiectelor de investiţii aprobate în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în colaborare cu organele administraţiei publice locale şi centrale interesate, pe terenurile destinate amplasării acestor locuinţe potrivit legii."De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 4 octombrie 2001.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalităţii legii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi ale art. 47 – Nivelul de trai.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată următoarele:I. Conform dispoziţiilor art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, repartizarea locuinţelor pentru tineri destinate închirierii, construite şi date în exploatare prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe se face după criterii stabilite şi adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi/sau centrale, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuinţe şi, respectiv, de prioritate în repartizarea locuinţelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Prin urmare, Curtea constată că textul criticat nu conţine nicio referire la o condiţie sau alta pe care trebuie să o îndeplinească solicitanţii de locuinţe construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, astfel că nu poate fi reţinută nici critica autorului excepţiei privind încălcarea principiului universalităţii, al egalităţii în drepturi a cetăţenilor sau a dreptului la un nivel de trai decent. Condiţiile de acces la astfel de locuinţe, printre care şi cea potrivit căreia titularul cererii trebuie să îşi desfăşoare activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuinţele, sunt stabilite mai întâi pe baza unor criterii-cadru aprobate prin hotărâre a Guvernului, urmând ca autorităţile administraţiei publice locale să le transpună în mod concret la nivel local, prin act administrativ.II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, nu şi dintr-o hotărâre a Guvernului, aceste acte normative fiind supuse controlului judecătoresc exercitat de instanţa de contencios administrativ.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ.II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––