DECIZIE nr. 1.216 din 29 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 15.169/318/2007 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că motivarea autorului excepţiei priveşte modul în care s-a realizat probaţiunea în cauză, ceea ce nu constituie o critică de neconstituţionalitate. De asemenea, controlul de constituţionalitate se realizează prin raportare la prevederile Legii fundamentale, iar nu prin raportare la dispoziţii cuprinse în alte acte normative.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 15.169/318/2007, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie invocată de Gheorghe Tănase.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se critică modul în care a fost efectuată, în cauză, cercetarea penală care, în opinia autorului excepţiei, nu a putut fi obiectivă, întrucât a fost efectuată de ofiţeri de poliţie angajaţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor anticorupţie, iar nu de ofiţeri ai poliţiei judiciare subordonaţi ai M.I.R.A. De asemenea, actele de urmărire penală nu au putut fi obiective, deoarece au fost efectuate de specialişti în domeniul economic şi financiar, angajaţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub îndrumarea procurorilor anticorupţie, încălcându-se art. 131 alin. (2) din Constituţie. Se mai arată că şi cercetarea tehnico-ştiinţifică a fost efectuată în cauză cu încălcarea legii. Se concluzionează în sensul că "actele organului de urmărire penală […] contravin dispoziţiilor constituţionale."Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În opinia instanţei, normele criticate nu contravin dispoziţiilor invocate, deoarece vizează competenţa organelor de cercetare penală, iar aceasta este reglementată prin norme procedurale, ce reprezintă opţiuni ale legiuitorului conforme Constituţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002 cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „(1) În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează ofiţeri de poliţie, constituind poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea numai în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al acestui departament. … (3) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară pot efectua numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului. … (4) Dispoziţiile procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie sunt obligatorii pentru ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1). Actele întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia. … (5) Detaşarea ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face, la propunerea nominală a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar numirea acestora în funcţii se face prin ordin al procurorului şef al acestui departament. … (6) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară sunt detaşaţi în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detaşării în funcţie, cu acordul acestora. […] … (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. … (8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul administraţiei şi internelor privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se exercită de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară se exercită de ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie." … Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 131 alin. (2) şi (3) şi ale art. 132 alin. (1) privind Rolul Ministerului Public şi, respectiv, Statutul procurorilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că ceea ce se critică, în realitate, este modul în care au fost efectuate cercetarea şi, respectiv, urmărirea penală în cauză, concluzia autorului excepţiei fiind în sensul că "actele organului de urmărire penală […] contravin dispoziţiilor constituţionale." Asemenea critici intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă […]”.Curtea constată totodată că s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra unora dintre dispoziţiile legale criticate în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 217 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din data de 17 martie 2009, şi, respectiv, Decizia nr. 968 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 12 decembrie 2007, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 sunt constituţionale. Soluţia pronunţată anterior de Curte, precum şi considerentele de principiu care o fundamentează sunt valabile şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1)-(8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 15.169/318/2007 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește