DECIZIE nr. 1.214 din 18 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 2.125/110/2006 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că la dosarul Curţii Constituţionale autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii, apreciind că, întrucât Încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale datează din 16 mai 2007, partea a avut suficient timp să angajeze un apărător până la termenul fixat de instanţă.Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecăţii, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.125/110/2006, Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Constantin Petcu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin aplicarea dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale nu îi este garantată şi ocrotită proprietatea privată asupra acţiunilor deţinute de acesta la societatea comercială a cărei hotărâre a adunării generale a acţionarilor o contestă. Astfel, acţionarii care deţin un procent mai mare de acţiuni şi au votat pentru schimbarea administratorului nu pot determina această schimbare, fapt ce echivalează cu confiscarea averii lor licit dobândite de către acţionarii minoritari solidari cu administratorul care acţionează contra intereselor societăţii comerciale.Tribunalul Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că nu poate fi primită critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990, întrucât ele au tocmai scopul de a proteja interesele acţionarilor. A admite o soluţie contrară înseamnă a permite administratorului să cumuleze funcţia de mandatar al acţionarilor şi de gestionar şi, implicit, posibilitatea acestuia de a influenţa hotărârile adunării care privesc răspunderea sau activitatea sa, în frauda celorlalţi acţionari ai societăţii.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul conţinut: „(1) Acţionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acţiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie.(2) Persoanele respective pot vota însă situaţia financiară anuală, dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutiv." … Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi şi în art. 44 alin. (8) referitoare la prezumţia caracterului licit al dobândirii averii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990, Curtea constată că textul de lege criticat instituie interdicţia acţionarilor care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere de a vota, în baza acţiunilor pe care le posedă, personal sau prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie.Reglementarea legală dedusă controlului de constitu ţionalitate a fost astfel concepută încât să ofere un cadru juridic favorabil protejării intereselor acţionarilor împotriva actelor frauduloase comise în dauna lor de către persoanele care deţin funcţii administrative în cadrul societăţilor comerciale. În această manieră, acţionarii sunt puşi la adăpost de riscul de a fi obligaţi să se supună unui vot majoritar al acţionarilor care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere, prin care se dispune descărcarea gestiunii sau oricare altă problemă administrativă în care aceştia din urmă sunt implicaţi.Examinarea art. 126 din Legea nr. 31/1990 în raport cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) nu evidenţiază nicio contrarietate, întrucât persoanele care au calitatea de acţionari ai unei societăţi comerciale şi persoanele care, pe lângă această calitate, deţin funcţii administrative în cadrul organelor de conducere ale societăţilor comerciale nu se află în situaţii juridice similare, de natură să impună şi să justifice un tratament juridic identic, unica ipoteză în care deosebirile de regim juridic ar putea fi calificate ca fiind discriminatorii.De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu înfrâng nici prezumţia caracterului licit al dobândirii averii, consacrată de art. 44 alin. (8) din Constituţie, întrucât interdicţia participării la votul prin care se dispune descărcarea gestiunii sau o altă problemă conexă activităţii administrative a persoanelor prevăzute în ipoteza normei nu echivalează cu atribuirea caracterului ilicit actelor administrative supuse votului. În virtutea atribuţiilor stabilite prin lege, adunarea generală a acţionarilor este obligată să hotărască cu privire la activitatea financiară a societăţii comerciale. Or, apare ca firească soluţia legislativă potrivit căreia acţionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere să nu poată să se pronunţe asupra gestiunii lor sau asupra vreunei probleme în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie, cu alte cuvinte să nu poată controla şi aproba propria activitate desfăşurată în cadrul societăţii comerciale.Prin urmare, Curtea constată că textul de lege criticat nu aduce atingere prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.În sfârşit, în ceea ce priveşte criticile referitoare la modul de calcul al voturilor exprimate de acţionarii cu drept de vot, precum şi cele referitoare la procentele care constituie majoritatea necesară adoptării, în mod legal, a hotărârii adunării generale a acţionarilor, Curtea constată că acestea reprezintă probleme de interpretare şi aplicare a legii, care intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 2.125/110/2006 al Tribunalului Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește