DECIZIE nr. 1.214 din 11 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” – S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 25.610/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, ca inadmisibilă, întrucât motivarea autorului priveşte situaţia de fapt în dosarul de fond, iar nu aspecte de neconstituţionalitate ale textelor de lege criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 25.610/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” – S.R.L. din Suceava într-o cauză civilă privind soluţionarea unei acţiuni în contrafacere de marcă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine argumente care privesc situaţia de fapt în dosarul instanţei de judecată. Totodată, motivarea acestuia cuprinde şi aspecte relative la o altă cauză având ca obiect o acţiune în anularea înregistrării unei mărci.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă apreciază că prevederile criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale invocate. Totodată, apreciază că dispoziţiile art. 24 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, şi art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.093 din 5 decembrie 2005, având următorul conţinut:– Art. 35 din Legea nr. 84/1998: „(1) Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.(2) Titularul mărcii poate cere instanţei judecătoreşti competente să interzică terţilor să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimţământul titularului: … a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată; … b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepţia publicului un risc de confuzie, incluzând şi riscul de asociere a mărcii cu semnul; … c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România şi dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu. … (3) În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise terţilor, în special, următoarele acte: … a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje; … b) oferirea produselor sau comercializarea ori deţinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn; … c) importul sau exportul produselor sub acest semn; … d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate."; … – Art. 11 din Legea nr. 344/2005: „(1) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind reţinerea mărfurilor şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire, titularul dreptului nu face dovada formulării unei acţiuni civile în justiţie sau a unei plângeri penale şi dacă dispoziţiile art. 10 nu sunt aplicabile, autoritatea vamală dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de vamă, dacă celelalte condiţii legale sunt îndeplinite.(2) În cazuri întemeiate, la cererea scrisă a titularului dreptului, Autoritatea Naţională a Vămilor poate prelungi termenul prevăzut la alin. (1) cu cel mult 10 zile lucrătoare. … (3) În cazul mărfurilor perisabile, susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, perioada la care se face referire la alin. (1) este de 3 zile lucrătoare, fără posibilitatea de a fi prelungită. … (4) În situaţia în care titularul dreptului formulează o acţiune civilă în instanţă sau o plângere penală, autoritatea vamală reţine mărfurile până la data când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi irevocabilă." … Textele de lege criticate sunt raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) şi (2) relative la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 135 alin. (1) relative la economia României. Totodată, se invocă şi contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Analizând susţinerile autorului, Curtea reţine că acesta motivează excepţia de neconstituţionalitate prin argumente care privesc situaţia de fapt în dosarul instanţei de judecată având ca obiect o acţiune în contrafacere. Totodată, motivarea cuprinde şi aspecte relative la o altă cauză având ca obiect o acţiune în anularea înregistrării unei mărci, formulată în temeiul art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.Astfel, Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte textele de lege criticate, ci aplicarea acestora, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.În consecinţă, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate, sub aspectele invocate, excepţia fiind inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” – S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 25.610/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește