DECIZIE nr. 1.207 din 13 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicată de Florina Ruxandra Jipa în Dosarul nr. 22.654/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece criticile autorului excepţiei privesc probleme de interpretare şi aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 22.654/3/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002, excepţie ridicată de Florina Ruxandra Jipa în cauza ce are ca obiect judecarea litigiului de muncă privind contestaţia la decizia de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, „fiind discriminatorii, întrucât stabilesc sporul de stabilitate în funcţie de vechimea efectivă în magistratură, şi nu în funcţie de vechimea asimilată cu cea în magistratură”.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, "având în vedere faptul că sporul de stabilitate în funcţie nu se confundă cu sporul de vechime în muncă, ci are natura unui spor de fidelitate, iar legiuitorul poate să stabilească asemenea beneficii, fără ca asemenea norme să poată fi asimilate unor privilegii sau discriminări".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că persoanele care au dobândit vechime într-o funcţie de magistrat se află într-o situaţie diferită faţă de cele care au realizat vechime în alte funcţii cu profil juridic.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se apreciază că în considerarea unor situaţii deosebite legiuitorul poate institui reguli diferite, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 333/2007.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Magistraţii beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiţie sau de personal asimilat magistraţilor, de o majorare a indemnizaţiei stabilite potrivit art. 3 alin. (2), calculată în procente la indemnizaţia brută, după cum urmează:– de la 5 la 10 ani – 5%;– de la 10 la 15 ani – 10%;– de la 15 la 20 de ani – 15%;– peste 20 de ani – 20%.(2) Indemnizaţia majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea efectivă în funcţiile prevăzute la alin. (1) şi constituie indemnizaţia de încadrare brută lunară. … (3) Indemnizaţia de încadrare majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea şi actualizarea pensiei de serviciu, reglementată de Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.” … Autorul excepţiei susţine că aceste prevederi legale încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Anterior invocării excepţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 a fost abrogată prin art. 41 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007. Art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 are următorul conţinut:– Art. 4: "(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor, de o majorare a indemnizaţiei stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizaţia de încadrare brută lunară, după cum urmează:– de la 3 la 5 ani – 10%;– de la 5 la 10 ani – 15%;– de la 10 la 15 ani – 20%;– de la 15 la 20 de ani – 25%;– peste 20 de ani – 30%.(2) Indemnizaţia de încadrare majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea numai în funcţiile prevăzute la alin. (1) şi constituie indemnizaţia de încadrare brută lunară. … (3) Indemnizaţia de încadrare majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea şi actualizarea pensiei de serviciu, precum şi a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale." … Din analiza celor două texte rezultă că actul normativ abrogat prevedea, în favoarea magistraţilor, la art. 4 o majorare a indemnizaţiei stabilite potrivit art. 3 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, în raport cu vechimea efectivă în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiţie sau de personal asimilat magistraţilor. Prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 stabilesc că judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi beneficiază de majorarea indemnizaţiei, în raport cu vechimea efectivă în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor. Întrucât între cele două texte există o diferenţă de reglementare, iar interpretarea lor aparţine competenţei instanţelor de judecată, Curtea constată că noua lege nu a preluat, sub aspectul criticii de neconstituţionalitate, soluţia legislativă prevăzută de textul de lege abrogat. În consecinţă, având în vedere că dispoziţia legală criticată nu mai este în vigoare, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicată de Florina Ruxandra Jipa în Dosarul nr. 22.654/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.PREŞEDINTE,Acsinte GasparMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește