DECIZIE nr. 1.204 din 5 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Arnold Ungar în Dosarul nr. 5.308/62/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor din Constituţie invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.308/62/2007, Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. Excepţia a fost ridicată de Arnold Ungar cu prilejul soluţionării recursurilor declarate împotriva Sentinţei civile nr. 573/CA din 19 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 5.308/62/2007.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât sunt limitative, nepermiţând consiliului local să acorde aparatului propriu drepturi peste cele prevăzute de lege, conform puterii economice a unităţii administrativ-teritoriale.Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dreptul la negocieri nu este un drept absolut, astfel că stabilirea condiţiilor în care negocierile şi convenţiile colective trebuie desfăşurate, respectiv încheiate cu salariaţii, revin exclusiv legiuitorului. De asemenea, arată că negocierea se poate face în limita fondurilor bugetare alocate pentru funcţionarea instituţiilor publice. În sfârşit, arată că drepturile de natură salarială ale funcţionarilor publici sunt stabilite, sub aspectul cuantumului lor, prin lege, şi nu prin contractul colectiv de muncă, ca urmare a negocierilor, având în vedere, pe de o parte, statutul profesional al acestora şi, pe de altă parte, sursa de finanţare a acestor venituri, şi anume fonduri publice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998.Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999: „Autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă; … b) sănătatea şi securitatea în muncă; … c) programul zilnic de lucru; … d) perfecţionarea profesională; … e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale."; … – Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996: „Contracte colective de muncă se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.”Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 120 alin. (1) prin care se consacră principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice şi art. 121 alin. (1) şi (2) referitoare la autorităţile comunale şi orăşeneşti. De asemenea, invocă dispoziţiile art. 9 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, dispoziţii referitoare la resursele proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esenţă, restrângerea posibilităţii de a mai include şi alte clauze decât cele prevăzute de lege în acordurile încheiate de autorităţile şi instituţiile publice cu reprezentanţii funcţionarilor publici, restrângere pe care o consideră ca fiind o atingere adusă principiului autonomiei locale. Astfel, consideră că autorităţile publice locale trebuie să dispună liber, neîngrădit, de fondurile ce le sunt alocate.Faţă de acestea, reţine că, deşi raportată la alte texte constituţionale, problema vizând clauzele ce pot fi cuprinse în acordurile încheiate cu instituţiile publice a mai fost analizată de Curtea Constituţională şi cu alte prilejuri. Astfel, prin Decizia nr. 1.221 din 29 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 noiembrie 2009, Curtea arăta că „funcţionarii publici reprezintă o categorie de salariaţi aparte, ce se deosebesc prin statutul legal specific, acesta fiind, la rândul său, întemeiat pe principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii, al transparenţei, al responsabilităţii, al stabilităţii în exercitarea funcţiei publice şi al subordonării ierarhice”. De asemenea, prin Decizia nr. 768 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Curtea reţinea că „contractele colective de muncă încheiate pentru salariaţii instituţiilor publice au un regim juridic special, determinat de situaţia deosebită a părţilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru funcţionarea instituţiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariaţilor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor”.Din considerentele deciziilor amintite, Curtea reţine că limitarea criticată de autorul excepţiei apare ca fiind justificată de considerente ce ţin atât de statutul specific al funcţionarilor publici, cât şi de faptul că resursele financiare din care este suportată plata drepturilor acestora se întemeiază, după caz, fie pe bugetul de stat, fie pe bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor ori ale judeţelor.Manifestarea autonomiei locale, în acest context, nu suferă o restrângere neconstituţională. Astfel, aptitudinea legală a autorităţilor autonome de a decide, în mod independent şi sub propria răspundere, asupra problemelor colectivităţilor teritoriale în care funcţionează, nu trebuie absolutizată, neputând depăşi cadrul legal, aplicabil pe întreg teritoriul ţării, aşa cum arată înseşi prevederile Cartei europene a autonomiei locale, amintită de autorul excepţiei, în art. 3 pct. 1. Relevante în acest sens, sunt şi Decizia nr. 298 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 19 august 2004, şi Decizia nr. 494 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.018 din 16 noiembrie 2005.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Arnold Ungar în Dosarul nr. 5.308/62/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește