DECIZIE nr. 1.204 din 13 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.739/301/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal se prezintă partea Constantin Mănoiu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia civilă nr. 296 din 1 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 19.739/301/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă limitează posibilitatea contestatoarei de a se referi la ansamblul actelor procedurale ce au stat la baza întocmirii procesului-verbal de distribuire a sumelor rezultate din vânzarea la licitaţie a bunului supus executării, împrejurare ce determină accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, la stabilirea termenului procedural ţinându-se seama de consecinţele produse prin exercitarea dreptului de a formula contestaţie, respectiv suspendarea de drept a executării silite, scopul acestuia fiind restrângerea posibilităţii de tergiversare a procesului prin exercitarea abuzivă a contestaţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, decizia civilă a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând decizia civilă, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Cel nemulţumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului să consemneze obiecţiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestaţia suspendă de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.În prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa Judecătoriei Sectorului 3, Bucureşti, care, prin încheiere, a respins ca fiind inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Împotriva acestei încheieri autorul excepţiei a formulat recurs la Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă, instanţă care, prin Decizia civilă nr. 296 din 1 martie 2007, a admis calea de atac şi a modificat încheierea judecătoriei în sensul sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.Într-o atare situaţie, Curtea constată că decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti nu a soluţionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituţionalitate al prevederilor criticate, ci numai problema admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate. Aşa fiind, deşi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, pentru a se evita tergiversarea soluţionării litigiului dintre părţi, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justiţie, Curtea Constituţională reţine spre judecare critica formulată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege criticat, de exemplu prin Decizia nr. 733 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că „dispoziţiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, analizate în coroborare cu cele ale art. 399 din acelaşi cod şi cu întregul sistem normativ al procedurii executării silite, nu contravin prevederilor constituţionale care consacră accesul liber la justiţie, aşa cum fără temei susţine autorul excepţiei, orice parte interesată sau vătămată printr-un act de executare, altul decât cel prevăzut de textul de lege criticat, având posibilitatea să se adreseze cu contestaţie instanţei de judecată.În ceea ce priveşte termenul prevăzut de lege, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.Aşa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, expresie a principiului constituţional referitor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.739/301/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește