DECIZIE nr. 1.203 din 11 noiembrie 2008

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1077 din Codul civil



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIoan Tiucă – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1077 din Codul civil, ridicată de Ştefan Rădulescu în Dosarul nr. 48.931/3/2005 al Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 48.931/3/2005, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1077 din Codul civil, excepţie ridicată de Ştefan Rădulescu într-o cauză având ca obiect un litigiu comercial.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 1077 din Codul civil contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, întrucât se prezumă existenţa unei obligaţii de a face, fără ca instanţa de judecată să o cenzureze, fiind astfel încălcat dreptul pârâţilor la apărare şi dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1077 din Codul civil, care au următorul cuprins: "Nefiind îndeplinită obligaţia de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului."Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare.În practica sa jurisdicţională, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 1077 din Codul civil, prin raportare la art. 21 şi art. 24 din Constituţie, când, prin Decizia nr. 59 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 1 martie 2006, a constatat că acestea sunt constituţionale. În considerentele acelei decizii s-a reţinut că textul de lege criticat face parte din capitolul VII – Despre efectele obligaţiilor, cuprins în titlul III – Despre contracte sau convenţii din cartea a III-a a Codului civil, iar faţă de aceasta este evidentă finalitatea textului criticat, şi „ea constă în determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între părţi, sub sancţiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmăreşte contracararea manoperelor abuzive, care ar duce la întârzierea îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerităţii, ca exigenţă a executării obligaţiilor civile”. În ceea ce priveşte contrarietatea textului de lege menţionat faţă de art. 21 alin. (1) (2) şi (3) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie, s-a reţinut că dispoziţiile art. 1077 din Codul civil trebuie coroborate cu cele ale art. 580^2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, „Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului”. Faţă de aceasta debitorul are posibilitatea ca, în faţa instanţei judecătoreşti, să utilizeze toate mijloacele procedurale reglementate de lege în vederea pregătirii apărării sale, beneficiind, în acest mod, de dreptul la un proces echitabil şi de soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1077 din Codul civil, ridicată de Ştefan Rădulescu în Dosarul nr. 48.931/3/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește