DECIZIE nr. 1.200 din 11 noiembrie 2008

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, republicată şi modificată



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIoan Tiucă – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, republicată şi modificată, excepţie ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj în Dosarul nr. 398/54/2008 al Curţii de Apel Craiova – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 398/54/2008, Curtea de Apel Craiova – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, republicată şi modificată, excepţie ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj într-o cauză având ca obiect recursul formulat împotriva unei încheieri pronunţate într-un litigiu comercial.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, republicată şi modificată, contravin dispoziţiilor art. 21, 24 alin. (1) şi 129 din Constituţie, deoarece împiedică liberul acces la justiţie, întrucât nu prevăd reguli de procedură clare cu privire la condiţiile şi termenele în care justiţiabilii să îşi poată exercita drepturile lor procesuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că o normă este previzibilă atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât cetăţeanul să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-o anumită situaţie, care să-i permită acestuia să îşi regleze atitudinea. În acelaşi timp norma juridică trebuie să fie accesibilă. Or, dispoziţiile alin. (2) şi (3) ale textului criticat nu prevăd în ce termen se publică hotărârile de dizolvare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Totodată, este limitat accesul părţilor la Monitorul Oficial al României, pentru că nu există „posibilitatea accesării electronice a informaţiilor pe pagina de internet a Regiei Autonome Monitorul Oficial al României, iar volumul de informaţii referitoare la societăţile comerciale este foarte mare. Se arată că nu există un cuprins al actelor publicate, cu toate că se editează „30 de monitoare zilnic”, ceea ce face imposibilă identificarea datei la care a fost publicată o anumită informaţie în vederea exercitării drepturilor prevăzute de lege. Autorul excepţiei mai susţine că nici dispoziţiile alin. (7) nu sunt previzibile şi accesibile deoarece data de la care începe să curgă termenul de formulare a cererii de numire a lichidatorului este incertă, întrucât hotărârea devine irevocabilă fie prin expirarea termenului de recurs, fie prin soluţionarea recursului.Curtea de Apel Craiova – Secţia comercială apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 302/2005 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 27 octombrie 2005, care au următorul cuprins:"(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunică direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societăţii.(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanţa care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri, tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%. … […](7) Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare şi lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.;” … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitoare la liberul acces la justiţie, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare şi ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, întrucât ele nu sunt previzibile şi accesibile, deoarece nu prescriu reguli de procedură clare cu privire la condiţiile şi termenele în care justiţiabilii să îşi poată exercita drepturile procesuale.Asupra dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în practica sa jurisdicţională, constatând că acestea sunt constituţionale. Cu acele prilejuri Curtea a statuat, în esenţă, că, „prin reglementarea unor reguli speciale de procedură în materia dizolvării persoanelor juridice ce desfăşoară acte de comerţ, legiuitorul nu a obstrucţionat accesul la justiţie al societăţilor comerciale şi nici nu a încălcat dreptul la apărare garantate de art. 21 şi art. 24 din Constituţie, ci, aşa cum rezultă din dispoziţiile alin. (5) al art. 237, orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii. Această măsură legislativă este o expresie a obligaţiei statului, prevăzută la art. 135 din Constituţie, de a elimina din viaţa economică societăţile comerciale neviabile, pentru a conferi dinamismul necesar unei economii de piaţă.”De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate corespund cerinţelor de previzibilitate şi accesibilitate, ele fiind suficient de clare şi accesibile, însă punerea lor în aplicare depinde de diligenţa societăţilor comerciale ce sunt vizate de aceste dispoziţii. Potrivit art. 129 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situaţii specifice.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, excepţie ridicată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj în Dosarul nr. 398/54/2008 al Curţii de Apel Craiova – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește