Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165, art. 180 alin. (1) şi ale art. 198 liniuţa a şaptea, precum şi cele ale Capitolului IX "Dispoziţii tranzitorii" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165, art. 180 alin. (1) şi ale art. 198 liniuţa a şaptea, precum şi cele ale Capitolului IX "Dispoziţii tranzitorii" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Alexandru P. Bălan în Dosarul nr. 4.275/99/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, sens în care arată că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât determină reducerea unor drepturi, precum sporul de vechime. De asemenea, consideră că dreptul său la pensie reprezintă o creanţă asupra statului, astfel încât atingerile aduse dreptului la pensie încalcă şi dispoziţiile din Constituţie referitoare la garantarea drepturilor de creanţă asupra statului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, arată că textele de lege criticate sunt în acord cu prevederile constituţionale invocate. De altfel, consideră că în speţă sunt ridicate probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar nu aspecte legate de constituţionalitatea normelor de lege criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 7 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.275/99/2006, Tribunalul Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165, art. 180 alin. (1) şi art. 198 liniuţa a şaptea, precum şi cele ale Capitolului IX "Dispoziţii tranzitorii" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Alexandru P. Bălan cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt contrare art. 44 şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, raportat la prevederile Directivei nr. 98/49/CE , ale Directivei nr. 2003/41/CE şi ale Directivei nr. 85/611/CEE . Astfel, arată că textele de lege criticate au eliminat sporul de grupă de muncă, pe care îl consideră a fi tot o pensie suplimentară, iar reglementările comunitare menţionate protejează drepturile de creanţă faţă de administratorul unui fond de pensii suplimentare, respectiv statul român. În acest sens, aminteşte art. (7) din Directiva nr. 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.Tribunalul Iaşi – Secţia civilă consideră că problemele ridicate de autorul excepţiei nu ţin de neconstituţionalitatea legii, ci reprezintă exclusiv un aspect de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor normative interne prin raportare la actele normative comunitare, acte care, conform dispoziţiilor constituţionale, au supremaţie faţă de dispoziţiile legale naţionale. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 din Constituţie, arată că aceasta este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77, ale art. 164 alin. (3), ale art. 165, ale art. 180 alin. (1) şi ale art. 198 liniuţa a şaptea din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, aşa cum au fost modificate ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.În prezent aceste texte de lege au următoarea redactare:Art. 77: "(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.(2) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. … (3) În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1), se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5. … (4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale."; … Art. 164 alin. (3): "La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:a) perioada 1 martie 1970 – 1 septembrie 1983: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; … b) perioada 1 septembrie 1983 – 1 aprilie 1992: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani."; … Art. 165: "(1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 1 ianuarie 1973; … b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 1 ianuarie 1978; … c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986; … d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 1 noiembrie 1990; … e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 1 aprilie 1991; … f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 1 aprilie 1992; … g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 1 ianuarie 1999; … h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 februarie 1999; … i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. … (2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel: … a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 1 ianuarie 1978; … b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986." … Art. 180 alin. (1): "La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi.";Art. 198 liniuţa a şaptea: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:[…]– Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificările ulterioare;”De asemenea, autorul excepţiei critică şi dispoziţiile întregului Capitol IX "Dispoziţii tranzitorii" din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, în raport cu prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE din 29 iunie 1998 privind protecţia drepturilor la pensie suplimentară ale salariaţilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente, care se deplasează în cadrul Comunităţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 209 din 25 iulie 1998, ale Directivei 85/611/CEE de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. 375 din 31 decembrie 1985, cu modificările ulterioare, şi ale Directivei 2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 235 din 23 septembrie 2003.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei a mai ridicat şi cu un alt prilej, în acelaşi dosar al Tribunalului Iaşi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165 şi art. 180 alin. (1) şi ale Capitolului IX din Legea nr. 19/2000. Astfel, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, precizând, în acelaşi timp, că cele mai multe dintre aspectele invocate de autorul excepţiei vizau de fapt probleme de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.În prezenta cauză, autorul excepţiei revine, criticând aceleaşi texte de lege în raport cu prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE , ale Directivei 2003/41/CE şi ale Directivei 85/611/CEE , dar cu invocarea, în esenţă, a aceloraşi argumente ca şi cele reţinute în Decizia nr. 861/2006, astfel că nu se mai impune reexaminarea textelor de lege criticate.De altfel, Curtea observă că, în ceea ce priveşte dispoziţiile directivei invocate, acestea se regăsesc în prezent transpuse, în mod distinct, în Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 31 mai 2006, neavând nicio incidenţă asupra pensiilor suplimentare stabilite potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.În sfârşit, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută nici critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 198 liniuţa a şaptea din Legea nr. 19/2000. Astfel, abrogarea legislaţiei anterioare, contrare noilor prevederi, nu poate fi privită ca aducând atingere dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât actele normative avute în vedere se referă la drepturi de asigurări sociale distincte de dreptul prevăzut de art. 44 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165, art. 180 alin. (1) şi ale art. 198 liniuţa a şaptea, precum şi cele ale Capitolului IX "Dispoziţii tranzitorii" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Alexandru P. Bălan în Dosarul nr. 4.275/99/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––-