DECIZIE nr. 1.191 din 20 septembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Casa de Insolvenţă Moldova I.P.U.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 4.021/99/2007 al Tribunalului Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ – Judecătorul-sindic şi care formează obiectul Dosarului nr. 3.733D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.021/99/2007, Tribunalul Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ – Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.Excepţia a fost ridicată de Casa de Insolvenţă Moldova I.P.U.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât, atribuirea dreptului exclusiv şi necondiţionat creditorului majoritar de a confirma administratorul judiciar/lichidatorul judiciar reprezintă o încălcare a principiului independenţei judecătorilor, respectiv a judecătorului însărcinat cu controlul legalităţii procedurii. Astfel, în condiţiile în care nu există posibilitatea verificării sau cenzurării modului de exercitare a acestui drept şi a sancţionării creditorului în cazul exercitării nelegale de către judecătorul care exercită, potrivit legii, controlul legalităţii tuturor actelor aferente procedurii insolvenţei, dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 nu respectă exigenţele constituţionale.Tribunalul Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrativ – Judecătorul-sindic apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate nu conţin reglementări de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor, egalităţii în drepturi sau dreptului la apărare al justiţiabililor.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 11: "(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: […]d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, confirmarea onorariului negociat. Dacă nu există contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se va face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, după depunerea procesului-verbal al adunării creditorilor."; … – Art. 19 alin. (2^1): "Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 124 alin. (3) – Înfăptuirea justiţiei din Constituţie. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate şi prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Ulterior ridicării excepţiei, litera d) a alineatului (1) al art. 11 a fost modificată de art. I pct. 13 din Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, şi are în prezent următorul conţinut: „d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, precum şi a onorariului negociat. Dacă nu există contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar.”Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile legale criticate îşi produc în continuare efectele juridice în temeiul dispoziţiilor art. 725 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispoziţiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedură ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menţinut, chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil". În acest caz, Curtea va controla constituţionalitatea acestor dispoziţii legale, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunţării prezentei decizii.Analizând criticile formulate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, sau prin Decizia nr. 704 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în această materie este stabilită de dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a creanţelor prezente. Există situaţii speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, şi anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numărului creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor.Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată, şi anume posibilitatea creditorului ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu pentru cel al numărului creditorilor şi nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor.Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic confirmă, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege, ceilalţi creditori pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului care deţine cel puţin 50%, prevăzută la alin. (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. d) şi ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Casa de Insolvenţă Moldova I.P.U.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 4.021/99/2007 al Tribunalului Iaşi – Secţia comercială şi de contencios administrative – Judecătorul-sindic.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu_______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește