DECIZIE nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Uniunea Democrată Tătară şi Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.069D/2008 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde, pentru Uniunea Democrată Tătară, avocat Eugen Ţintă-Vass, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celălalt autor al excepţiei, domnul Naim Belgin, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.082D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei Asociaţia Etnicilor Turci, acelaşi avocat prezent şi în cauza mai sus strigată, lipsind celălalt autor al excepţiei, domnul Denis Sabit, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Văzând identitatea parţială de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării.Atât reprezentantul convenţional al autorilor excepţiilor, cât şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2008 la Dosarul nr. 2.069D/2008, care a fost primul înregistrat la Curtea Constituţională.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, în vederea susţinerii excepţiei de neconstituţionalitate invocate. În esenţă, acesta a afirmat că dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 creează un cadru discriminatoriu între organizaţiile minorităţilor naţionale, datorită tratamentului favorabil de care se bucură organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament în legislatura 2004-2008, care nu au de îndeplinit nicio o altă condiţie pentru depunerea candidaturii la viitoarele alegeri, în detrimentul acelor organizaţii ale minorităţilor naţionale care nu au avut o astfel de reprezentare în aceeaşi legislatură şi care, pentru a-şi depune candidatura pentru un mandat de parlamentar, trebuie să îndeplinească cele două condiţii prevăzute de textele criticate, referitoare la caracterul de utilitate publică al respectivei organizaţii şi la depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conţină un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ. În opinia autorilor excepţiei, prima condiţie menţionată este, practic, imposibil de realizat, având în vedere că, la data adoptării Legii nr. 35/2008, nicio organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale nu era declarată ca atare. În concluzie, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4, art. 37, art. 6 alin. (1) şi art. 62 alin. (2) din Constituţie, motiv pentru care se solicită admiterea excepţiei. Avocatul autorilor excepţiei depune în fiecare dintre cele două dosare note scrise având un conţinut identic.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textele de lege criticate nu încalcă normele fundamentale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 20 octombrie 2008, pronunţate în Dosarul unic nr. 12/C/2008, respectiv în Dosarul nr. 11/C/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, respectiv a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din aceeaşi lege.Excepţiile au fost ridicate de Uniunea Democrată Tătară şi Naim Belgin, pe de o parte, şi de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabit, pe de altă parte, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii ale Biroului Electoral Central prin care au fost respinse candidaturile la alegerile parlamentare din anul 2008 ale celor două organizaţii ale minorităţilor naţionale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia arată că dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, încalcă dreptul minorităţilor de a fi reprezentate în Parlamentul României de către organizaţia dorită. Astfel, în timp ce pentru organizaţiile reprezentate în Parlament nu există nicio condiţie de fond necesară depunerii candidaturilor, în cazul organizaţiilor nereprezentate în Parlament sunt impuse două condiţii: utilitatea publică şi depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conţină un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ. Prin urmare, se creează o situaţie discriminatorie în favoarea organizaţiilor minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, chiar dacă este posibil ca acestea să nu mai reflecte, în prezent, voinţa majoritară a cetăţenilor aparţinând acelei minorităţi, în timp ce acele organizaţii care au capacitatea reală de a reprezenta interesul general al membrilor săi sunt împiedicate, datorită celor două condiţii prevăzute de art. 9 alin. (2) şi (3) din lege, să candideze pentru alegerile parlamentare.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă, ca şi Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă, apreciază că textele de lege criticate nu pot fi considerate discriminatorii, excepţia de neconstituţionalitate fiind, prin urmare, neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nu încalcă dispoziţiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16, art. 37 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (2) din Legea fundamentală, textele criticate fiind, aşadar, constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Alin.(3) al art. 9 din lege a fost modificat prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008. Prin urmare, în prezent, textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 9 alin. (2) şi (3): "(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective." … – Art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), are următoarea redactare: "minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale;".Autorii excepţiei consideră că textele de lege menţionate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), raportat la art. 4, referitoare la interzicerea discriminării pe criterii de origine etnică, art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate şi ale art. 62 alin. (2) referitoare la dreptul organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în Parlament.Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.În esenţă, autorii excepţiei consideră că cerinţele prevăzute de art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament. Textele de lege criticate impun în sarcina acestora îndeplinirea a două condiţii: caracterul de utilitate publică al acelei organizaţii şi depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conţină un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ, condiţii ce nu sunt prevăzute, în schimb, şi pentru organizaţiile minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, acestea având dreptul neîngrădit de a participa la scrutinul electoral.Curtea constată că întreaga argumentaţie a excepţiei de neconstituţionalitate, întemeiată pe dispoziţiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 62 alin. (2) din Constituţie, nu poate fi reţinută.Dispoziţiile de lege criticate conţin norme care sunt în spiritul, şi nu împotriva, atât al prevederilor constituţionale ale art. 6 alin. (1), care recunosc şi garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale, cât şi ale art. 62 alin. (2), care legitimează participarea organizaţiilor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale la alegerile parlamentare, în condiţiile legii electorale. Or, atât condiţia recunoaşterii caracterului de utilitate publică al organizaţiei respective, cât şi cea a depunerii unor liste de membri însumând un număr de cel puţin 15 % din numărul total al cetăţenilor declaraţi ca aparţinând acelei minorităţi după ultimul recensământ sunt astfel de cerinţe, reglementate prin legea organică în materie electorală. Stabilirea, prin lege, a condiţiilor menţionate nu contravine textelor constituţionale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.Textele criticate creează un regim special pentru organizaţiile minorităţilor naţionale, în măsură să justifice, prin condiţiile impuse, reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament. Fixarea unui termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor în vederea prezentării la Biroul Electoral Central a unei liste de membri se justifică prin necesitatea ocrotirii interesului general al societăţii, referitor la organizarea şi desfăşurarea cu celeritate a procedurilor electorale.Totodată, Curtea constată că textele legale supuse controlului de constituţionalitate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1), raportat la art. 4 din Legea fundamentală, şi, ca atare, nu pot fi considerate discriminatorii, câtă vreme legiuitorul a urmărit prin aceste reglementări să acorde şi organizaţiilor minorităţilor nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri, nu numai celor care, în baza voturilor obţinute în alegeri, sunt deja reprezentate în Parlament.Cât priveşte afirmaţiile autorilor excepţiei, potrivit cărora este inechitabil ca organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament să poată candida şi pe viitor fără îndeplinirea niciunei alte condiţii, deoarece acestea, în realitate, şi-ar fi putut pierde, între timp, reprezentativitatea în rândul minorităţii respective, Curtea consideră că nici aceste susţineri nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate. Astfel, cum a statuat în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu prin Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, „organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate (…), întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament”. Totodată, dacă criteriile pe baza cărora acele organizaţii au obţinut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite şi la actualele alegeri, acest lucru va rezultă din votul alegătorilor.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Uniunea Democrată Tătară şi Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de Asociaţia Etnicilor Turci şi Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește