DECIZIE nr. 1.182 din 6 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Butexim” – S.R.L. Braşov în Dosarul nr. 15.129/197/2007 al Judecătoriei Braşov.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti învestite cu formulă executorie, ci şi în virtutea unui titlu executoriu prevăzut de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 iulie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 15.129/197/2007, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Butexim” – S.R.L. Braşov în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei la executare formulată de autorul excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, potrivit cărora contractele de leasing constituie titluri executorii, sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 21 din Constituţie. Se arată că reglementarea legală considerată a fi neconstituţională conferă posibilitatea finanţatorului de a se adresa direct executorului judecătoresc în vederea executării silite a contractului de leasing, fără ca acesta să fie supus, în prealabil, unui control al legalităţii la instanţa de judecată.Judecătoria Braşov consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu instituie discriminări pe considerente arbitrare.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că finalitatea textelor contestate o constituie asigurarea celerităţii procedurii de executare silită a obligaţiilor rezultate din contracte.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că reglementarea cuprinsă la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut: „Contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.”Se susţine că prevederile legale încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Critica de neconstituţionalitate vizează caracterul de titlu executoriu instituit prin dispoziţia legală, pentru contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate prin contractul de leasing.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că este neîntemeiată. Prin Decizia nr. 108 din 6 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 27 iulie 1999, Curtea a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a altor prevederi legale, dar cu referire la caracterul de titlu executoriu al contractului de credit. Cu acel prilej s-a statuat că dispoziţia legală criticată face aplicarea principiului consacrat de art. 372 din Codul de procedură civilă, în sensul că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti învestite cu formulă executorie, ci şi în virtutea unui titlu executoriu prevăzut de lege.Cele stabilite prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.De asemenea, Curtea observă că prevederea legală criticată a acordat, în mod general, calitatea de titluri executorii contractelor de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, fără ca prin aceasta să se instituie privilegii sau discriminări.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, Curtea constată că este neîntemeiată. Posibilitatea creditorului contractului de leasing de a se adresa direct executorului judecătoresc în vederea executării silite nu înseamnă o încălcare a dreptului debitorului de a se adresa justiţiei. Potrivit art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, atunci când executarea silită se face în temeiul unui titlu executor ce nu a fost emis de o instanţă de judecată, se pot invoca, în cadrul contestaţiei la executare, apărări de fond împotriva acelui titlu, fiind astfel asigurate exigenţele unui proces echitabil.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Butexim” – S.R.L. Braşov în Dosarul nr. 15.129/197/2007 al Judecătoriei Braşov.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește