DECIZIE nr. 1.181 din 17 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorTudorel Toader – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 din Codul penal, excepţie ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini în Dosarul nr. 3.270/196/2007 al Judecătoriei Brăila.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.270/196/2007, Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 182 din Codul penal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 182 din Codul penal, referitoare la infracţiunea de vătămare corporală gravă, încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil, întrucât instituie un tratament sancţionator discriminatoriu între inculpaţii care intră sub incidenţa acestui text de lege şi cei acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 180 şi 181 din Codul penal.Judecătoria Brăila consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autor. Mai mult, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în scopul vădit al tergiversării soluţionării cauzei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 182 din Codul penal sunt constituţionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 182 din Codul penal, modificate prin Legea nr. 169/2002 privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002, având următorul cuprins: „Fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.Dacă fapta a produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani.Când fapta a fost săvârşită în scopul producerii consecinţelor prevăzute la alin. 1 şi 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.Tentativa faptei prevăzute în alin. 3 se pedepseşte."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei referitoare la caracterul discriminatoriu al prevederilor legale criticate sunt neîntemeiate. Fapta de vătămare corporală gravă, incriminată de art. 182 din Codul penal, se deosebeşte, din punct de vedere al gravităţii consecinţelor pe care le produce, de faptele reglementate în cuprinsul art. 180 ("Lovirea sau alte violenţe") şi art. 181 ("Vătămarea corporală") din acelaşi cod, ceea ce justifică instituirea unui regim sancţionator mai sever. În consecinţă, Curtea constată, în acord cu jurisprudenţa sa în ceea ce priveşte principiul egalităţii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, că legiuitorul este în drept să stabilească un tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, principiul egalităţii neînsemnând uniformitate de regim juridic.Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nu sunt aplicabile în cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 din Codul penal, excepţie ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini în Dosarul nr. 3.270/196/2007 al Judecătoriei Brăila.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește