DECIZIE nr. 1.179 din 13 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi ale art. 3 din Titlul X "Circulaţia juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi ale art. 3 din Titlul X "Circulaţia juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente , excepţie ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan şi Michael Ispan în Dosarul nr. 533/30/2007 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate privind art. 53 din Legea nr. 18/1991. Pentru celelalte prevederi de lege criticate, pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, întrucât autorii excepţiei nu au formulat critici de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 533/30/2007, Tribunalul Timiş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi ale art. 3 din Titlul X "Circulaţia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.Excepţia a fost ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan şi Michael Ispan.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 53 din Legea nr. 18/1991 contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, deoarece pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 este prevăzută o procedură administrativă obligatorie, iar neparcurgerea ei atrage sancţionarea fără o justificare rezonabilă. Or, arată autorii excepţiei de neconstituţionalitate, libertatea legiuitorului de a stabili procedura de judecată nu este absolută.Tribunalul Timiş – Secţia civilă apreciază că art. 53 din Legea nr. 18/1991 nu contravine principiului accesului liber la justiţie. În ce priveşte art. 3 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, arată că autorii excepţiei nu-şi justifică vreun interes în invocarea excepţiei cu privire la acest text, deoarece nu se regăsesc în situaţiile reglementate de acest text de lege. Cu privire la art. 30 din Legea nr. 1/2000, consideră că acest text de lege este neconstituţional, încălcând prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât aceste dispoziţii constituţionale nu fac vreo distincţie dacă este vorba de cetăţeni români sau străini.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră excepţia neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu afectează principiul accesului liber la justiţie. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate în raport cu celelalte dispoziţii constituţionale, arată că nu sunt formulate critici.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu conţin norme contrare dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi:– art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;– art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, aşa cum a fost modificat prin pct. 35 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005;– art. 3 din Titlul X "Circulaţia juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.Aceste prevederi de lege au următoarea redactare:– Art. 53 din Legea nr. 18/1991: „(1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare."; … – Art. 30 din Legea nr. 1/2000: „În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/1997, precum şi a prezentei legi, cetăţenii români au aceleaşi drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în ţară sau în străinătate.”;– Art. 3 din Titlul X al Legii nr. 247/2005: „Cetăţenii străini şi apatrizii, precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile stabilite de legea specială.”Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 18 referitor la cetăţenii străini şi apatrizi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei critică, de fapt, în principal, textul art. 53 din Legea nr. 18/1991, pe motiv că, prin instituirea unei proceduri administrative prealabile pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991, este încălcat accesul liber la justiţie.Referitor la instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale, Curtea Constituţională s-a pronunţat, de principiu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69/1994, stabilind că „este de competenţa exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri, destinate, în general, să asigure soluţionarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanţelor judecătoreşti de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată”.De asemenea, Curtea a reţinut că "procedura administrativ-jurisdicţională constituie o măsură de protecţie care, deci, nu poate avea ca scop, în niciun mod, limitarea accesului la justiţie".Instanţa de contencios constituţional a mai statuat că "Instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu este contrară principiului prevăzut de art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie, cât timp decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti".Curtea observă că jurisprudenţa sa cu privire la procedurile administrativ-jurisdicţionale este conformă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în cauza "Le Compte, Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei, 1981", a stabilit că "Raţiuni de flexibilitate şi eficienţă, care sunt pe deplin compatibile cu protecţia drepturilor omului, pot justifica intervenţia anterioară a unor organe administrative sau profesionale […]."De altfel, asupra constituţionalităţii art. 53 din Legea nr. 18/1991, prin raportare la art. 21 din Constituţie, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 110 din 11 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 4 mai 2004, statuând că acest text este constituţional.În ce priveşte celelalte prevederi de lege atacate, Curtea constată că nu sunt formulate critici, astfel că referitor la aceste prevederi nu se poate exercita controlul de constituţionalitate.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 şi ale art. 3 din Titlul X "Circulaţia juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan şi Michael Ispan în Dosarul nr. 533/30/2007 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește