DECIZIE nr. 1.176 din 6 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.529/289/2007, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Alfred Salamon.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât dă posibilitatea creditorilor de a exercita acţiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terţe persoane, creând condiţiile unei imixtiuni vătămătoare în dreptul de proprietate al acestora, drept dobândit cu bună-credinţă. Mai mult, prin modul în care este formulat textul de lege criticat, se creează o prezumţie absolută de fraudă.Judecătoria Târgu Mureş apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, textul de lege criticat reglementând unul dintre mijloacele juridice prin care creditorul îşi poate valorifica dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului care, în mod culpabil, nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi incumbă. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 975 din Codul civil nu instituie prezumţia relei-credinţe a terţului dobânditor, sarcina dovedirii complicităţii acestuia la încheierea actului fraudulos revenind celui care o invocă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 975 din Codul civil: "Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2), care consacră garantarea proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural, acţiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiţii cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credinţă şi, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciaţi în propriile drepturi. Poziţia subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenţia directă de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoştinţă de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situaţie, sarcina probării existenţei condiţiilor menţionate incumbă titularului dreptului la acţiunea pauliană, aşadar creditorului.Analizând susţinerile autorilor criticii de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul civil, departe de a veni în contradicţie cu textul constituţional de referinţă pretins a fi încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate a debitorului, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.De altfel, asupra constituţionalităţii art. 975 din Codul civil Curtea s-a mai pronunţat, ca, de exemplu, prin Decizia nr. 256/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare păstrându-şi valabilitatea şi în prezent.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicată de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește