DECIZIE nr. 1.176 din 11 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agenţia de Pază Profesional Style" – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 10.261/325/2006 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii de recuzare a întregului complet de judecată, cerere transmisă la dosar, prin fax, de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate.Având cuvântul asupra cererii de recuzare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, întrucât în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile regulile Codului de procedură civilă referitoare la recuzare.Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de recuzare formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 10.261/325/2006, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Agenţia de Pază Profesional Style" – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, pe de-o parte, nu permit recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe, iar, pe de altă parte, stabilesc că judecarea cererii de recuzare se face de judecătorii aceleiaşi instanţe.Judecătoria Timişoara şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale atacate cuprind norme de procedură pe care legiuitorul este competent să le adopte în baza art. 126 alin. (2) din Constituţie, iar acestea nu contravin Legii fundamentale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:"1. Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutore, curator, consiliu judiciar sau director al unei instituţii publice sau societăţi comerciale, când aceştia nu au interes personal în judecarea pricinii.2. Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.2^1. Cererile de recuzare a instanţelor ierarhic superioare formulate la instanţa care soluţionează litigiul sunt inadmisibile.3. Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător."Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la prevederile constituţionale ale art. 16, 20, 21, 24, 30, 51, 53 şi 126 şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cazuri asupra dispoziţiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, raportate la prevederile art. 21 şi ale art. 24 din Constituţie şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constatând că acestea sunt constituţionale. De exemplu, prin Decizia nr. 197/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2007, Curtea a reţinut că instituţia recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăţi imparţiale, în care părţile să fie protejate de eventuala părtinire a judecătorului, cauzată de legătura de rudenie sau afinitate cu una dintre părţi, interesul personal pe care îl are în soluţionarea cauzei deduse judecăţii sau alte asemenea împrejurări, expres prevăzute de lege. Recuzarea nu poate fi, în consecinţă, decât individuală, şi nu colectivă, şi nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanţe de a judeca procesele cu care au fost învestiţi în condiţiile legii.Totodată, Curtea a statuat că, prin reglementarea criticată, legiuitorul nu a înţeles să restrângă accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiţii optime, a acestor drepturi constituţionale.Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Cu privire la celelalte prevederi din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea acesteia, Curtea constată, pe de-o parte, că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au aplicabilitate în cauza de faţă, nefiind constatată vreo îngrădire a exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi, iar, pe de alt parte, că dispoziţiile constituţionale ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare şi ale art. 51 privind dreptul de petiţionare nu au relevanţă în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agenţia de Pază Profesional Style" – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 10.261/325/2006 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește