DECIZIE nr. 1.163 din 6 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talaşman, Constantin Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, Constantin Rus şi Samir Miscu în Dosarul nr. 901/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 901/30/2007, Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talaşman, CONSTANTIN Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, CONSTANTIN Rus şi Samir Miscu, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri adoptate de Consiliul Local al Comunei Teremia Mare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt ineficiente şi nu pot fi aplicate, întrucât, votul fiind secret, nu se pot stabili consilierii care au votat pentru adoptarea unei hotărâri care ar fi ulterior declarată nelegală de către instanţă.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 15 alin. (1), potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, şi art. 21 alin. (1) şi (2), care garantează accesul liber la justiţie.Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificate şi completate, sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile dispoziţiilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 56: "(1) Consilierii răspund în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.(2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia."; … – Art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua: "(1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni: […]d) eliberarea din funcţie. … (3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că este neîntemeiată critica autorilor referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei nu îngrădesc sub nicio formă accesul liber la justiţie, persoanele interesate având posibilitatea să se adreseze fără îngrădiri instanţei de contencios administrativ, astfel cum este prevăzut şi în art. 70 din Legea nr. 393/2004. De altfel, constituie o dovadă în acest sens însăşi existenţa procesului pe rolul instanţei care a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.Curtea nu poate reţine nici critica privind nesocotirea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. Ca urmare a gradului înalt de generalitate pe care aceste dispoziţii constituţionale îl conţin, eventuala încălcarea a acestora nu ar putea fi decât rezultatul nesocotirii altor prevederi constituţionale care oferă protecţie unor domenii concrete. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care garantează dreptul de acces liber la justiţie, invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate.În fine, se poate observa că modalitatea de aplicare a textelor de lege criticate nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, revenind exclusiv instanţei de contencios administrativ competenţa de a aprecia cu privire la acest aspect.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale art. 69 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talaşman, CONSTANTIN Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, CONSTANTIN Rus şi Samir Miscu în Dosarul nr. 901/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește