DECIZIE nr. 1.162 din 11 decembrie 2007

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 22/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 31 din 15 ianuarie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 278 21/03/2006
ActulREFERIRE LADECIZIE 290 01/07/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001
ActulREFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001 ART. 48
ActulREFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001 ART. 79
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 164 07/04/2001 ART. 80
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Dragomir Popa în Dosarul nr. 513/2/2007 (340/2007) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât duce la dispariţia dreptului la pensie suplimentară.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, considerând că în speţă se ridică de fapt chestiuni de aplicare a legii ce revin competenţei instanţei de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 513/2/2007(340/2007), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dragomir Popa cu prilejul soluţionării cererii de recurs formulate împotriva Sentinţei civile nr. 240 din 17 octombrie 2006, pronunţată de Tribunalul Giurgiu în Dosarul nr. 2.346/2/2006, având ca obiect recalcularea pensiei.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat aduce atingere dreptului la pensie şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens, arată că art. 80 din Legea nr. 164/2001 anulează de fapt dreptul la pensie suplimentară, întrucât, începând cu 1 august 2004, când această pensie a devenit pensie militară de stat, potrivit art. 80 din aceeaşi lege, nu i-au mai fost acordate drepturile corespunzătoare pensiei suplimentare, acestea fiind de fapt absorbite în cuantumul majorat al pensiei de serviciu, rezultat prin actualizare. De asemenea, se consideră discriminat în raport cu persoanele care se pensionează ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 şi pentru care se prevede expres acordarea unui spor pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că discrepanţele generate prin recalcularea şi recorelarea pensiilor nu pot conduce la calificarea reglementării ca fiind discriminatorie, întrucât esenţială este voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un asemenea deziderat nu se poate realiza dintr-o dată, ci, din raţiuni practice, numai treptat, în timp. De asemenea, arată că tipul pensiei, condiţiile de acordare a diferitelor tipuri de pensie, modul de calcul şi plata pensiei sunt stabilite, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin lege, astfel că legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze reglementările legale referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că textul de lege criticat confirmă faptul că pensiile suplimentare sunt păstrate, fiind însă contopite cu celelalte pensii acordate militarilor în pensii militare de stat, potrivit înţelesului dat de această nouă reglementare. Modul concret de calcul al pensiei reclamantului poate fi eronat în speţă, însă această împrejurare nu schimbă caracterul constituţional al prevederii conţinute în art. 80 din Legea nr. 164/2001.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, sens în care arată că art. 80 din Legea nr. 164/2001 nu conţine în sine nicio prevedere care să afecteze dreptul la pensie, iar actualizarea şi recalcularea acestui drept se face numai în favoarea beneficiarului. De altfel, arată că stabilirea modalităţilor de exercitare a dreptului la pensie ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, fondată pe dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002.Textul de lege criticat are următoare redactare:Art. 80: "La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi."Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi în art. 47 alin. (2) care stipulează că "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat duce la dispariţia drepturilor ce corespundeau pensiei suplimentare, încălcând astfel dreptul la pensie consacrat de dispoziţiile constituţionale. Din motivarea sa, reiese că această dispariţie a avut loc ca urmare a procesului de actualizare a pensiilor, când drepturile cuvenite corespunzător pensiei suplimentare nu au mai fost acordate, acestea fiind absorbite în cuantumul mărit al pensiei militare de serviciu.Faţă de acestea, Curtea constată că prevederile art. 80 din Legea nr. 164/2001, privind contopirea pensiei suplimentare cu pensia militară de stat, şi-au găsit aplicarea după încheierea procesului de recalculare a pensiilor, care, potrivit art. 79 din aceeaşi lege, s-a realizat prin actualizarea cuantumului pensiei „în plată”, luându-se astfel în calcul inclusiv pensia suplimentară. Prin urmare, mărirea cuantumului pensiei, în sensul actualizării potrivit art. 79, nu putea să aibă loc prin simpla adăugare a cuantumului pensiei suplimentare, întrucât contopirea celor două pensii nu a avut loc decât ulterior finalizării acestui proces. De asemenea, având în vedere cuantumul pensiei stabilite prin recalculare, actualizările ulterioare, potrivit art. 48 din lege, nu pot fi interpretate ca ducând la dispariţia drepturilor câştigate prin contribuţia la fondul de pensie suplimentară.Aşa fiind, nu se poate susţine că persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 şi care beneficiază de un anumit spor pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară se află într-o situaţie mai favorabilă decât cele pensionate anterior acestei legi. Cei care au obţinut dreptul de pensie potrivit Legii nr. 164/2001 sunt supuşi doar unui tratament juridic diferenţiat, deoarece solicită dreptul la pensie potrivit noii reglementări, nefiind necesară parcurgerea procesului de recalculare, potrivit art. 79 din lege.Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că principiul egalităţii în drepturi nu presupune omogenitate, astfel că situaţii juridice diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat. O astfel de situaţie juridică a fost considerată şi data diferită la care diverse persoane solicită acordarea dreptului de pensie, plasându-se sub imperiul unor reglementări diferite.De altfel, cu privire la aceste aspecte, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, şi prin Decizia nr. 278 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 17 aprilie 2006.Dacă, în speţă, instituţiile implicate au aplicat textul de lege criticat potrivit unei interpretări diferite decât celei conforme cu prevederile Legii fundamentale, aceasta nu constituie un aspect de neconstituţionalitate, ci de aplicare a legii, ce revine în competenţa instanţei de judecată, iar nu a celei de contencios constituţional.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Dragomir Popa în Dosarul nr. 513/2/2007 (340/2007) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x