DECIZIE nr. 1.152 din 11 decembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ştefan Stana în Dosarul nr. 6.650/111/2006 al Tribunalului Bihor – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă apărătorul Societăţii Comerciale Tourex M amp;G – S.R.L. din Bacova, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.232 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liviu Paul Urugiuc şi Petru Eugen P. Costea în Dosarul nr. 3.900/271/2004 al Tribunalului Bihor – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că Liviu Paul Urugiuc a depus la dosar concluzii scrise.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.240 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Sandrino George Robert Ionescu în Dosarul nr. 347/111/2007 al Tribunalului Bihor – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorul excepţiei a depus la dosar o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător şi un certificat de grefă din care rezultă că este parte într-un alt dosar care are acelaşi termen de judecată ca cel prezent.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii de amânare.Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Apărătorul Societăţii Comerciale Tourex M amp;G – S.R.L. din Bacova şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.232 D/2007 şi 1.240 D/2007 la Dosarul nr. 445 D/2007, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Apărătorul Societăţii Comerciale Tourex M amp;G – S.R.L. din Bacova solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea practicii constante a Curţii în materie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând că textul de lege criticat nu pune o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare în timp a legii penale, ce ţine de competenţa instanţei învestite cu judecarea cauzei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 9 martie 2007, 18 iulie 2007 şi 4 iunie 2007, pronunţate în dosarele nr. 6.650/111/2006, nr. 3.900/271/2004 şi nr. 347/111/2007 ale Tribunalului Bihor – Secţia penală, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.Excepţia a fost ridicată de inculpaţii cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.În motivarea excepţiei autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 sunt neconstituţionale, întrucât se aplică numai acelor persoane care nu au fost trimise în judecată sau, trimise fiind în judecată, nu au avut primul termen de înfăţişare până la data intrării în vigoare a legii. Astfel, în situaţia în care mai multe persoane au săvârşit în acelaşi timp infracţiuni de evaziune fiscală, cu privire la acea persoană care a fost cercetată în mod mai operativ şi trimisă în judecată cu celeritate nu va opera cauza de nepedepsire prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, creându-se astfel o inegalitate evidentă între cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie juridică. Se instituie totodată şi o discriminare pe criteriul averii, deoarece un inculpat care obiectiv nu are posibilitatea de a acoperi prejudiciul cauzat până la primul termen de judecată nu va putea beneficia de reducerea pedepsei sau de aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ. Textul de lege criticat aduce atingere şi dreptului la apărare al inculpatului, întrucât acesta nu are posibilitatea să conteste criteriile pe baza cărora este stabilit prejudiciul.Tribunalul Bihor – Secţia penală opinează că este necesară examinarea de către Curtea Constituţională a excepţiei invocate, datorită împrejurării că, prin noile dispoziţii legale care reglementează infracţiunea de evaziune fiscală, se creează un tratament juridic diferenţiat, în funcţie de faza procesuală în care se află persoana învinuită sau inculpată şi de posibilitatea achitării prejudiciului creat prin săvârşirea infracţiunii.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, referirea la "primul termen de judecată", prevăzută în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, creează premisele unei discriminări între infractorii care au săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală sub imperiul vechii legi şi au avut prim termen de înfăţişare şi cei care au fost trimişi în judecată după intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005, deşi au săvârşit infracţiunea sub imperiul legii vechi.Prin urmare, se aplică un regim juridic diferenţiat persoanelor care au săvârşit în acelaşi timp infracţiuni de evaziune fiscală, situaţia inculpatului fiind agravată de existenţa unui impediment intervenit la nivelul activităţii organelor de urmărire penală, care poate conduce la crearea unei situaţii discriminatorii între persoanele aflate sub dominaţia unui regim juridic identic.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum rezultă din concluziile autorilor acesteia, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul conţinut: „În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.”Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 4 alin. (2) referitor la interzicerea discriminării, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 15 alin. (2) referitor la principiul aplicării legii penale mai favorabile, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 56 alin. (2) şi (3) referitor la contribuţiile financiare ale cetăţenilor şi la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, şi prin Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, respingând excepţia de neconstituţionalitate.Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă.Curtea a statuat că principiul egalităţii în drepturi nu este încălcat, deoarece acesta nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor.Totodată, Curtea a mai reţinut că orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare.Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, Curtea a statuat că învinuitul sau inculpatul are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în deplină concordanţă cu imperativele dreptului la un proces echitabil. Totodată, acesta are deplina libertate să demonstreze existenţa sau inexistenţa, respectiv întinderea prejudiciului. Nu pot fi reţinute astfel susţinerile autorilor excepţiei, în sensul că textul de lege ar avea drept consecinţă imposibilitatea cenzurării de către instanţele de judecată a deciziilor luate de organele de urmărire penală, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, respectiv crearea posibilităţii unor plăţi nedatorate către bugetul de stat.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.În final, Curtea observă că prin textul de lege criticat nu se instituie nicio discriminare în sensul prevăzut de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, învinuitul sau inculpatul răspunzând pentru fapta sa ilicită proporţional cu prejudiciul cauzat.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ştefan Stana, Liviu Paul Urugiuc, Petru Eugen P. Costea şi Sandrino George Robert Ionescu în dosarele nr. 6.650/111/2006, nr. 3.900/271/2004 şi nr. 347/111/2007 ale Tribunalului Bihor – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește