DECIZIE nr. 1.151 din 6 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16-19 şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, precum şi a prevederilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Viti-Viticola Sâmbureşti” – S.A. în Dosarul nr. 1.286/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeş.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât criticile formulate privesc modul de interpretare a dispoziţiilor de lege criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.286/1.259/2007, Tribunalul Comercial Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16-19 şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, precum şi a prevederilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, scrisă, depusă la dosarul instanţei de judecată, se invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor "art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997„, constând într-o „insuficientă reglementare”. În acest sens, arată că, potrivit acestor texte de lege, „Asociaţia” este îndreptăţită să adopte hotărâri în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii prin încheierea de acte juridice, iar „faptul că Asociaţia devine proprietar al acţiunilor la momentul achitării integrale a preţului din contractul de privatizare nu afectează cu nimic dreptul Asociaţiei de a vota în adunarea generală a acţionarilor […] orice operaţiuni juridice, inclusiv o majorare a capitalului […]”. În consecinţă, consideră că, „dacă instanţa are cel mai mic dubiu în legătură cu această posibilitate a Asociaţiei, de a vota majorarea de capital social”, „ar însemna că art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 este neconstituţional printr-o insuficientă reglementare”.Tribunalul Comercial Argeş apreciază că art. 21 alin. (1) şi (2) nu contravine textelor constituţionale invocate ca fiind încălcate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că art. 16-19 şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată, nu sunt contrare art. 45, 53 şi 135 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, "dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi art. 16-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi art. 132 din Legea nr. 31/1990„.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 20 decembrie 1997, iar textele de lege criticate, cuprinse în capitolul III secţiunea a II-a „Achiziţii interne”, dispun cu privire la: persoanele care se pot constitui în asociaţii pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise de o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar; procedura de constituire şi de lichidare a unei asociaţii, structura acesteia, drepturile şi obligaţiile membrilor săi; înscrierea acţiunilor dobândite în registrul acţionarilor societăţii comerciale. Art.19, criticat, de asemenea, ca fiind neconstituţional, a fost abrogat, în mod expres, prin art. 56 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002.Art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde dispoziţii referitoare la caracterul obligatoriu al hotărârilor adunării generale pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare, precum şi procedura atacării acestora în justiţie.În opinia autorului excepţiei, aceste prevederi de lege încalcă art. 45 "Libertatea economică", art. 53 "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi" şi art. 135 "Economia", din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Prin dispozitivul Încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale din data de 3 aprilie 2008, Tribunalul Comercial Argeş a reţinut ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate "dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi art. 16-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi art. 132 din Legea nr. 31/1990„. În realitate, în motivarea scrisă depusă de către autorul excepţiei la dosarul instanţei de judecată se invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor „art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997„, constând într-o „insuficientă reglementare”. Aceeaşi concluzie rezultă şi din analiza actelor existente în acel dosar. Dispoziţiile art. 16-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi ale art. 132 din Legea nr. 31/1990, reţinute de Tribunalul Comercial Argeş ca făcând obiect al excepţiei, sunt invocate de reclamantul din cauză ca temeiuri de drept ale acţiunii promovate.Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi jurisprudenţa Curţii în materie, autorul excepţiei este partea care a invocat-o, iar instanţa de judecată nu poate, prin încheierea de sesizare, să o modifice. De aceea, încălcarea de către instanţă a obligaţiei de a sesiza Curtea cu excepţia, aşa cum a fost invocată, nu poate avea ca semnificaţie nerespectarea dreptului constituţional al părţii de a invoca excepţia de neconstituţionalitate aşa cum crede de cuviinţă.În consecinţă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.007D/2008 obiectul excepţiei îl constituie art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi cu privire la aceste dispoziţii Curtea urmează să se pronunţe prin decizie.Critica de neconstituţionalitate formulată constă în susţinerea potrivit căreia dacă instanţa de judecată interpretează că art. 21 alin. (1) şi (2) nu îndreptăţeşte "Asociaţia" să adopte hotărâri pentru orice operaţiuni juridice, inclusiv pentru o majorare a capitalului, atunci acesta este neconstituţional "printr-o insuficientă reglementare".Curtea constată că această critică nu poate fi reţinută, întrucât nu priveşte o problemă de constituţionalitate, ci de interpretare a legii, aspect care nu intră în competenţa sa de soluţionare. Aceasta deoarece, potrivit Constituţiei şi Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt neconstituţionale prevederile care încalcă dispoziţiile sau principiile Legii fundamentale.De altfel, chiar dacă în cauză autorul excepţiei invocă încălcarea art. 45, art. 53 şi art. 135 din Constituţie, acestea sunt doar enunţate, fără a se motiva în ce constă această încălcare.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Viti-Viticola Sâmbureşti” – S.A. în Dosarul nr. 1.286/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Gabriela Dragomirescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește