Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 9 octombrie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Eugen Scarlat în Dosarul nr. 9.245/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 900 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, excepţie invocată de Alexandru Andreescu în Dosarul nr. 808/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.991 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, excepţie invocată de Florin Gabriel Ionescu în Dosarul nr. 12.879/302/2008 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 853 D/2009, nr. 900 D/2009 şi nr. 1.991 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Alexandru Andreescu este de acord cu măsura conexării.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor, având în vedere conţinutul identic al textelor de lege criticate în cele 3 cauze.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.991 D/2009 şi nr. 900 D/2009 la Dosarul nr. 853 D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Alexandru Andreescu solicită schimbarea regimului de executare a pedepsei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 23 februarie 2009, 5 martie 2009 şi, respectiv, 10 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.245/302/2008, nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi, respectiv, art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Eugen Scarlat, Alexandru Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similară în dosarele conexate, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât să determine o inegalitate a cetăţenilor în faţa legii, lăsată la îndemâna unui organ de autoritate publică, aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei." Aprecierea că decizia o are judecătorul delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică întrucât hotărăşte pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fără stabilirea unor limite, "ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deţinutul". Se conchide în sensul că sintagma "în mod excepţional" îngrădeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlăturarea ei.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 22 alin. (2), respectiv art. 23 alin. (2), având un conţinut identic: „În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.”În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi şi în art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu prevederile Legii fundamentale invocate în prezenta cauză.Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, şi Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că dispoziţiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate nu stabilesc privilegii sau discriminări.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.În prezenta cauză se mai invocă şi încălcarea art. 22 din Constituţie privind dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei, cu motivarea că aceasta se datorează aprecierii arbitrare a organelor administrative din cadrul penitenciarului. Asemenea critică nu poate fi reţinută, deoarece vizează modul de interpretare şi aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale. De altfel, potrivit art. 26 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se afla penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula toate apărările pe care le consideră necesare.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Eugen Scarlat, Alexandru Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu în dosarele nr. 9.245/302/2008, nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta––-