DECIZIE nr. 1.140 din 16 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Ştefan Nuţu în Dosarul nr. 10.182/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat Constantin Boncu, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei arată că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu distinge între persoanele care s-au reabilitat şi celelalte persoane şi nici nu precizează infracţiunile avute în vedere.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că soluţia legislativă este o consecinţă a scopului urmărit de legiuitor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 10.182/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003, excepţie ridicată de Ştefan Nuţu în cauza ce are ca obiect judecarea acţiunii de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 20 din Legea nr. 333/2003 este neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, întrucât prevede restrângerea dreptului de a fi conducătorul unei societăţi specializate de pază şi protecţie prin condiţionarea ca acesta să nu fi suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. În acest fel, sunt discriminaţi cetăţenii după cum aceştia au suferit condamnări sau nu, având în vedere că, după executarea sancţiunilor penale şi împlinirea termenului de reabilitare, toţi cetăţenii ar trebui să redevină egali în faţa legii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că restrângerea drepturilor unei persoane care a suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie este o măsură care se impune pentru apărarea ordinii ori a moralei publice.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că autorul excepţiei a avut în vedere mai mult aspecte privind modul de interpretare şi aplicare a legii, care excedează controlului de constituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările aduse prin art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 martie 2005, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 151/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 25 mai 2005.Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 20: "[…] (10) Unitatea de poliţie competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetăţenie română sau cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuţiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetăţenească şi nu a suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie."Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu următoarele dispoziţii constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:În ceea ce priveşte critica prevederilor art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 prin invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată. Prevederile legale stabilesc anumite condiţii pentru ca unitatea de poliţie competentă să acorde avizul persoanei care urmează să fie conducătorul unei societăţi specializate de pază şi protecţie. Printre aceste condiţii se prevede că persoana respectivă să fie cunoscută ca având o bună conduită cetăţenească şi să nu fi suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, ambele fiind în strânsă legătură. Aceste cerinţe impuse de textul legal criticat sunt raţionale, fiind justificate de chiar scopul Legii nr. 333/2003. Astfel, art. 1 alin. (1) din lege stabileşte că paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate „[…] în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea”.Dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale şi nicidecum identitatea de tratament juridic în cazul stabilirii unor măsuri corespunzătoare unei anumite reglementări.În ceea ce priveşte invocarea de către autorul excepţiei a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece nu se pune problema restrângerii, prin textul legal criticat, a exerciţiului vreunor drepturi sau libertăţi constituţionale.De altfel, prin Decizia nr. 384 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 333/2003.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei, faţă de cele arătate, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Ştefan Nuţu în Dosarul nr. 10.182/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește