DECIZIE nr. 1.134 din 27 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Magyara Robert în Dosarul nr. 12.845/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 noiembrie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 27 noiembrie 2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.845/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepţia a fost ridicată de Magyara Robert cu prilejul soluţionării unei acţiuni având ca obiect drepturi băneşti cuvenite în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, potrivit căruia persoanele cu handicap care sunt reţinute sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate nu pot beneficia de prestaţiile prevăzute la art. 57 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, este contrar dispoziţiilor art. 50 şi art. 16 alin. (2) raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens, arată că are nevoie de o serie de bunuri pe care administraţia penitenciarului nu i le poate oferi, iar indemnizaţia lunară ce i s-ar cuveni în calitate de persoană cu handicap accentuat ar fi în măsură să satisfacă nevoile sale pe durata cât se află în penitenciar.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că excluderea anumitor categorii de la beneficiul prestaţiei sociale conferite de dispoziţiile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 are la bază două consideraţii, respectiv faptul că persoanele cu handicap se află fie în îngrijirea şi protecţia unui asistent personal profesionist, fie în instituţii în care se asigură întreţinerea completă, asigurându-se astfel protecţia specială de care trebuie să se bucure această categorie de persoane. În ceea ce priveşte textul de lege criticat, consideră că acesta se referă la cea de-a doua ipoteză, astfel că persoanele arestate, reţinute ori aflate în detenţie sunt protejate potrivit art. 50 din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că textul de lege criticat este constituţional, fiind reglementat în considerarea unei situaţii speciale, anume aceea că în perioada arestului, reţinerii sau detenţiei, persoana cu handicap beneficiază de întreţinere completă în centrele de detenţie. În acelaşi timp, arată că autorul excepţiei critică de fapt o omisiune legislativă, urmărind completarea art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006, fapt pentru care excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt neconstituţionale. În acest sens, arată că excluderea persoanelor private de libertate de la beneficiul bugetului personal complementar lunar şi de la indemnizaţia lunară nu se justifică în mod obiectiv şi rezonabil în raport de situaţia celorlalte persoane cu handicap, care, deşi nu beneficiază de buget personal complementar lunar şi de indemnizaţia lunară, beneficiază de o protecţie specială din partea statului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, aşa cum a fost modificată prin art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2007, aprobată prin Legea nr. 275/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 17 octombrie 2007.Textul de lege criticat are următoarea redactare:– Art. 57 alin. (6) lit. b): "Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):[…](b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;".Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi constituţionale: art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, art. 16 alin. (2) care prevede că "Nimeni nu este mai presus de lege" şi art. 1 alin. (5) potrivit căruia "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 50 din Constituţie consacră dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protecţie specială, sens în care statul trebuie să asigure realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii. Prin urmare, această normă constituţională se referă la obligaţia statului de a asigura egalitatea de şanse a persoanei cu handicap în raport cu restul comunităţii, fără a interzice ca, în vederea unor situaţii speciale, să fie instituite mijloace specifice de protecţie pentru diferitele categorii de persoane cu handicap, în deplin acord cu principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, potrivit acestui din urmă text constituţional, situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.În situaţia textului de lege criticat, Curtea constată că excepţia instituită de legiuitor are în vedere faptul că, în perioada arestării, deţinerii ori reţinerii, statul va acorda un regim special persoanelor cu handicap, astfel că prestaţiile sociale de care ar urma să beneficieze aceste persoane, potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, se regăsesc, în fapt, în măsurile speciale prin care administraţia penitenciarelor sau a locurilor de arest asigură protecţia persoanelor cu handicap.De altfel, Curtea observă că persoanele prevăzute la art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 nu sunt singurele categorii de persoane exceptate de la indemnizaţiile prevăzute de alin. (4) al aceluiaşi articol, în aceeaşi situaţie găsindu-se şi adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro şi adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.În sensul celor arătate, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat şi prin Decizia nr. 605 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, când a statuat că art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 nu este contrar prevederilor art. 50 şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.În ceea ce priveşte conformitatea dintre textul de lege criticat şi dispoziţiile art. 16 alin. (2) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Magyara Robert în Dosarul nr. 12.845/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește