DECIZIE nr. 1.133 din 13 septembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 şi art. 299 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 şi art. 299 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Dress Trimmings" – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 13.169/245/2008 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.818D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 1 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 13.169/245/2008, Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 şi art. 299 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de recurentul Societatea Comercială "Dress Trimmings" – S.R.L. din Iaşi, cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 198 din 9 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Iaşi, în contradictoriu cu Gheorghe Vizitiu, într-o cauză având ca obiect revendicare imobiliară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) teza întâi. În acest sens arată, în esenţă, că "cele două texte de lege care reglementează obiectul căii de atac de reformare a recursului sunt neconstituţionale, în măsura în care acestea se aplică inclusiv acţiunilor reale, în speţă acţiunii în revendicare". Consideră că "reglementare actuală a Codului de procedură civilă instituie un regim juridic diferit de ocrotire a dreptului de proprietate, în funcţie de valoarea bunului ce constituie obiectul material al dreptului".Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, "instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac fiind atributul exclusiv al legiuitorului, în considerarea unor situaţii speciale". Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 282^1 şi art. 299 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 26 şi 28 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, dispoziţii care au, în prezent, următorul cuprins:– Art. 282^1: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, asupra acţiunilor posesorii, acţiunilor în evacuare în materie comercială, a celor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă şi luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale şi în alte cazuri prevăzute de lege.Hotărârile instanţelor judecătoreşti prin care se soluţionează plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel.";– Art. 299: "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător.Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 1^1.Recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel."Autorul criticii susţine că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei, nemulţumit de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate, în sensul că, în materia acţiunii în revendicare, calea de atac să nu fie influenţată de valoarea bunului revendicat. În aceste condiţii, se constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 şi art. 299 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Dress Trimmings" – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 13.169/245/2008 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește