DECIZIE nr. 1.113 din 16 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Ana-Maria Ciciu în Dosarul nr. 9.404/212/2007 al Judecătoriei Constanţa Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.404/212/2007, Judecătoria Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ciciu Ana-Maria într-o cauză având ca obiect obligarea acesteia la desfiinţarea unor lucrări de construire.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate limitează exerciţiul atributelor dreptului de proprietate privată şi permite producerea unor ingerinţe arbitrare ale autorităţilor administrative, prin inexistenţa unei relaţii de proporţionalitate între scopul urmărit de organele administrative şi mijloacele de realizare a acestuia.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 136 alin. (5) din Legea fundamentală privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private şi, respectiv, caracterul inviolabil al acesteia. Se mai invocă şi încălcarea prevederilor art. 12 şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la interzicerea imixtiunilor arbitrare în viaţa personală, în familia, domiciliul sau corespondenţa persoanelor şi la dreptul de proprietate al acestora. De asemenea, critica de neconstituţionalitate se raportează şi la dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii.Judecătoria Constanţa – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, modificată prin Legea nr. 376/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006. Textul criticat are următorul cuprins:– Art. 32: "(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei; … b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal. … (2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1). … (3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate. … (4) În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere instanţei să dispună, prin hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal. … (5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 50/1991 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, cu motivări similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi din documentele internaţionale invocate şi în prezenta cauză. Prin mai multe decizii, dintre care se pot aminti, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 433 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 12 mai 2008, sau Decizia nr. 257 din 17 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 iunie 2003, Curtea Constituţională a constatat că textele criticate sunt constituţionale, pentru considerentele acolo reţinute.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Ana-Maria Ciciu în Dosarul nr. 9.404/212/2007 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește