DECIZIE nr. 1.112 din 16 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dual” – S.R.L. în Dosarul nr. 1.614/1.371/2007 al Tribunalului Comercial Mureş – Secţia falimente.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă nici unul dintre textele constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Sentinţa nr. 174 din 22 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.614/1.371/2007, Tribunalul Comercial Mureş Secţia falimente a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dual” – S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de autorul excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 este neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 16, 21 şi 45 din Constituţie, deoarece prevede că neplata unei datorii în termen de 30 de zile de la scadenţă dă dreptul creditorului de a formula o cerere introductivă de deschidere a procedurii insolvenţei asupra debitorului, indiferent care ar fi motivul neachitării datoriei.Cu referire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, se apreciază că sunt încălcate dispoziţiile art. 21, 24, 142 şi 146 din Constituţie, deoarece legiuitorul recunoaşte judecătorului-sindic atributul de a se pronunţa asupra sesizării Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, în sensul de a nu dispune suspendarea cauzei.Tribunalul Comercial Mureş – Secţia falimente apreciază că excepţia este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că, prin mai multe decizii, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii art. 3 pct.1 lit. a) din Legea nr. 85/2006.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul conţinut:– Art. 3 pct. 1 lit. a): "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;" … – Art. 8: "[…] (7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se invocă au făcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională.”Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu următoarele texte din Constituţie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 142 şi 146 privind structura şi atribuţiile Curţii Constituţionale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Prin Decizia nr. 1.138/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, constatând netemeinicia criticilor formulate.Cu acel prilej, s-a reţinut că art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 instituie „o prezumţie de insolvenţă pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadenţă. Instituirea acestei prezumţii, cu consecinţa răsturnării probei în sarcina debitorului, este justificată însă de necesitatea asigurării celerităţii în desfăşurarea procedurii insolvenţei, principiu recunoscut pentru desfăşurarea raporturilor de drept comercial, precum şi de nevoia de a se evita obligaţia creditorului de a dovedi starea de insolvenţă, fapt ce ar fi imposibil în condiţiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului şi la datele privind disponibilităţile băneşti ale acestuia […].” În acest sens, Curtea a reţinut că, „potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite. O situaţie deosebită o reprezintă şi starea de insolvenţă cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile, şi care, sub imperiul celerităţii specifice soluţionării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.”În legătură cu susţinerile potrivit cărora art.8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 încalcă prevederile constituţionale ale art. 142 alin. (1) referitoare la rolul Curţii Constituţionale, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.051 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007. Astfel, prin acea decizie, trimiţând la decizii anterioare ale Curţii, respingând excepţia, s-a reţinut că nu este încălcat art. 142 alin. (1) din Constituţie, precum şi că, prin derogare de la dispoziţiile art. 29 alin.(5) din Legea nr. 47/1992, reglementarea criticată corespunde scopului şi caracterului special al procedurii insolvenţei, asigurând celeritatea necesară procedurii, fără a leza în vreun fel rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România. Prin aceeaşi decizie, s-a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituţionale, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun.Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În consecinţă, Curtea reţine că nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, deoarece textul de lege criticat prezumă insolvenţa ca fiind vădită numai în anumite condiţii, fiind aplicabil în egală măsură tuturor debitorilor aflaţi în insolvenţă.Nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 21 şi 24 din Constituţie, întrucât toate procedurile prevăzute de lege sunt de competenţa tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul, partea interesată beneficiind de toate drepturile procesuale, inclusiv dreptul la apărare.Cât priveşte critica prevederilor legale faţă de art. 45 din Constituţie, Curtea constată că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea prin lege a unor limite de exercitare a activităţilor economice.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dual” – S.R.L. în Dosarul nr. 1.614/1.371/2007 al Tribunalului Comercial Mureş – Secţia falimente.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește