Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 9 noiembrie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic
Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie invocată de Emil Cornel Toma în Dosarul nr. 1.495/107/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate expres prin art. 139 lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, fiind preluate în cuprinsul art. 108 din actul normativ abrogator. Cu privire la acest din urmă text legal, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.495/107/2006, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie invocată de Emil Cornel Toma.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece paguba în funcţie de care se face încadrarea în formă simplă sau agravată a infracţiunii este stabilită printr-un act administrativ cu caracter normativ (ordin al ministrului), ceea ce este inadmisibil, reglementarea pagubei trebuind să se facă prin lege organică.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece normele criticate nu încalcă prevederile constituţionale. Se apreciază că "ordonanţa criticată reglementează sub aspect juridic modalitatea încadrării juridice şi a stabilirii legale a prejudiciului cauzat prin infracţiune, fiind emisă pentru organizarea executării Legii nr. 26/1996 – Codul silvic”.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Tăierea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional sau din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deţinători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea arborilor, puieţilor sau lăstarilor este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub această limită, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. […](3) Când valoarea arborilor, puieţilor sau lăstarilor tăiaţi, distruşi ori scoşi din rădăcină este de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani." … Curtea constată că Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 a fost abrogată expres prin art. 139 lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, însă soluţia legislativă criticată se regăseşte, în parte, în art. 108 alin. (1) lit. a), b) şi d) din actul normativ abrogator.Astfel fiind, potrivit jurisprudenţei sale în materie, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, potrivit cărora: „(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se sancţionează după cum urmează:a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; … b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este mai mică decât limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); […] … d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei." … Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimul executării acestora.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile criticate, care prevăd elemente constitutive ale infracţiunilor pe care le reglementează, sunt stabilite prin lege organică, în deplină concordanţă cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. În plus, art. 121 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic menţionează că „prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală”. Este adevărat că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 123 din acelaşi act normativ, prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, însă această determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, lege care defineşte în măsură suficientă infracţiunile pe care le prevede, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind în mod expres pedepsele aplicabile.De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra normelor criticate, în vechea redactare, dată prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998, constatând că sunt constituţionale. În acest sens este Decizia nr. 166 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2006, ale cărei considerente îşi păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 670 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, prin care Curtea s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, constatând că acestea sunt constituţionale.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepţie invocată de Emil Cornel Toma în Dosarul nr. 1.495/107/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta––-