DECIZIE nr. 1.101 din 21 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMaria Bratu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eufrosina Mia Gheorghică şi Constantin Marius Boşa în Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, avocatul Mihai Rapcea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia pentru aceleaşi motive invocate în faţa instanţei de judecată. Depune un număr de 8 înscrisuri referitoare la imobilul în litigiu.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.227/302/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eufrosina Mia Gheorghică şi Constantin Marius Boşa.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 480 din Codul civil contravine art. 44 alin. (1), (2) şi (8) din Constituţie, întrucât, deşi acest text de lege defineşte dreptul de proprietate ca un drept exclusiv şi absolut, acest drept este totuşi limitat prin sintagma "în limitele determinate de lege". De asemenea, arată că textul art. 480 din Codul civil nu defineşte în mod clar şi delimitat caracterul absolut şi exclusivist al dreptului de proprietate, făcând în acelaşi timp o comparaţie cu definiţia dată dreptului de proprietate în noul Cod civil.În ceea ce priveşte art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009, arată că „în condiţiile în care legea apără în mod egal şi fără discriminări proprietatea, în conformitate cu art. I pct. 1 şi următoarele din Legea nr. 1/2009, persoanele care au cumpărat de la stat au mai puţine drepturi, dreptul de proprietate al unor astfel de cumpărători este mai puţin protejat decât cel al statului, care este îndreptăţit să nu mai restituie în natură anumite categorii de bunuri”.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 480 din Codul civil, precum şi cele ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.Aceste texte de lege au următoarea redactare:– Art. 480 din Codul civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.";– Art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009:"Art. I. – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 194522 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:«Art. 1. – (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condiţiile prezentei legi.»[…]3. La articolul 5 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:«(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor ale căror averi au fost dobândite ilicit, în conformitate cu hotărârile instanţelor judecătoreşti pronunţate până la 6 martie 1945. Atât anexa nr. 1 la prezenta lege, cât şi hotărârile judecătoreşti respective se afişează pe pagina de internet a autorităţii publice cu atribuţii în domeniul retrocedărilor.»"Textele constituţionale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 3 alin. (1) potrivit căruia "Teritoriul României este inalienabil.", art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1), (2) şi (8) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 136 privind proprietatea şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor comunitare faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:I. Prevederile art. 480 din Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, pentru critici de neconstituţionalitate similare cu cele din prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 323 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Curtea a reţinut că prevederile art. 480 din Codul civil dau definiţia legală a proprietăţii, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus şi abusus), cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii. Prin urmare, condiţionarea liberei exercitări a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispoziţiilor legii include şi Constituţia, ca Lege fundamentală, în esenţă, din punctul de vedere al forţei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative.II. Cu privire la constituţionalitatea Legii nr. 1/2009, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului a priori, prin Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, statuând că dispoziţiile acestei legi sunt constituţionale.Curtea a reţinut că atât Legea nr. 10/2001, cât şi Legea nr. 1/2009 sunt legi reparatorii speciale. În acest sens este şi Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a statuat că, în cazul concursului dintre legea specială şi legea generală, se aplică legea specială, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut în legea specială.Prevederile de lege criticate sunt în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care prin deciziile sale obligă, într-adevăr, statul la măsuri reparatorii, dar nu în mod exclusiv la restituirea imobilelor în natură, măsurile reparatorii putând consta şi în despăgubiri prin echivalent. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cele mai multe dintre hotărârile ce vizează măsurile reparatorii, se referă la punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar nu la modalităţile de restituire a imobilelor în natură sau prin echivalent, şi a statuat că vânzarea de către stat a bunului unei persoane către terţi de bună-credinţă reprezintă o privare de proprietate, care, dacă este combinată cu lipsa totală de despăgubire, este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, de exemplu, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunţată în Cauza Johana Huber împotriva României. Aşadar, Curtea Constituţională reţine că este contrar prevederilor art. 1 din menţionatul protocol actul juridic prin care o persoană îndreptăţită la restituire este privată de proprietate, întrucât nu beneficiază de măsuri reparatorii. Or, din cuprinsul art. 1 şi următoarele din Legea nr. 10/2001 rezultă că cei îndreptăţiţi, cărora nu li se restituie imobilul în natură, beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie.Considerentele acestei decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Curtea reţine, de asemenea, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, că, în ceea ce priveşte modalitatea prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legiuitorul este liber să opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Eufrosina Mia Gheorghică şi Constantin Marius Boşa în Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește