DECIZIE nr. 1.098 din 8 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepţie ridicată de Titus Mihail Păştean, Cornel Ciobăncan, Margarita Bungărdean, Ioan Grigore, Mihai Marcu, Maria Neculai, Ileana Moruţan, Simion Mureşan, Mariana Nath, Marin Neagoie, Ioan Palfi, Mircea Ioan Rapan, Sztankovszky Zoltan Arpad, Cornelia Todoaşcă, Marin Vîrvoreanu, Ioan Vlad şi Veturia Bugnaru în Dosarul nr. 978/112/2008 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât autorii acesteia doresc, în realitate, completarea normelor legale supuse controlului. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 886 din 16 iunie 2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 978/112/2008, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepţie ridicată de Titus Mihail Păştean ş.a. într-o cauză având ca obiect acordarea primei de concediu de odihnă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate ca interzicând controlorilor financiari din cadrul Camerelor de Conturi judeţene dreptul la plata primelor de concediu de odihnă sau ca excluzându-i de la plata acestor prime. Se mai arată că excluderea controlorilor financiari de la plata primei de concediu de odihnă are ca efect discriminarea nejustificată a acestora în raport cu funcţionarii publici în condiţiile în care au aceleaşi categorii de atribuţii şi acelaşi statut.De asemenea, se apreciază că prin emiterea celor două ordonanţe de urgenţă Guvernul a afectat în mod nepermis dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă.Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 18 octombrie 2000, şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 20 decembrie 2007, texte care au următorul cuprins:– Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000: „Controlorii financiari din cadrul Curţii de Conturi se remunerează cu indemnizaţie lunară, conform anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”– Art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007: „(2) Intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, conform alin. (1): funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special, personalul auxiliar din justiţie, membrii corpului diplomatic şi consular al României, precum şi alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale, începând cu anul intrării acestora în vigoare.”Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 privind dreptul la muncă, ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 115 alin. (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Sunt invocate, de asemenea, în susţinerea excepţiei, dispoziţiile art. 6 paragraful 1 şi ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 7 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 din Protocolul adiţional şi Protocolul nr. 12 la Convenţie, precum şi o serie de acte juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene, toate privind, în esenţă, principiul egalităţii şi dreptul la muncă. În fine, este invocată o bogată jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu privire la principiul egalităţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Excepţia de neconstituţionalitate ce vizează art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 este inadmisibilă, întrucât autorii acesteia sugerează că textul legal criticat trebuie modificat, în sensul că acesta să prevadă, pe lângă indemnizaţia lunară cu care sunt remuneraţi controlorii financiari, şi o primă de concediu de odihnă. Însă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu este competentă să modifice sau să completeze textele legale deduse judecăţii sale.Mai mult, Curtea observă că, în cauză, se ridică şi anumite probleme de interpretare a legii, chestiuni care, de asemenea, în temeiul art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale, soluţionarea acestora fiind de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată.II. Excepţia de neconstituţionalitate care priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 este, de asemenea, inadmisibilă, întrucât, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, textul criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei. Ordonanţa de urgenţă criticată „reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive şi actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001-2006”. Or, obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă acordarea primelor de concediu de odihnă, nefiind contestată modalitatea de eşalonare a plăţilor stabilită de către Guvern.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepţie ridicată de Titus Mihail Păştean, Cornel Ciobăncan, Margarita Bungărdean, Ioan Grigore, Mihai Marcu, Maria Neculai, Ileana Moruţan, Simion Mureşan, Mariana Nath, Marin Neagoie, Ioan Palfi, Mircea Ioan Rapan, Sztankovszky Zoltan Arpad, Cornelia Todoaşcă, Marin Vîrvoreanu, Ioan Vlad şi Veturia Bugnaru în Dosarul nr. 978/112/2008 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește