DECIZIE nr. 1.094 din 8 septembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială Niele Trading LTD din Nicosia în Dosarul nr. 168/33/2010 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.009D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta relevă faptul că nu a fost corect citat, în cuprinsul citaţiei fiind arătat greşit obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. În legătură cu acest incident, magistratul-asistent arată că procedura de citare a autorului excepţiei a fost refăcută prin telegramă, în cuprinsul acesteia făcându-se menţiunea corectă asupra obiectului excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public consideră procedura de citare ca fiind îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că persoana juridică interesată poate plăti taxa judiciară de timbru în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază aceasta îşi are sediul social.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 168/33/2010, Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială Niele Trading LTD din Nicosia într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat reţine obligaţia oricărei persoane, înainte de a se adresa unei instanţe de judecată, de a vărsa taxa judiciară de timbru în contul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia îşi are domiciliul/sediul social. În continuare arată că, din perspectiva sa, persoană juridică înmatriculată pe teritoriul Uniunii Europene, această obligaţie este imposibil de realizat, structura administrativă în a cărei rază îşi are sediul social autoarea excepţiei nerealizând încasarea unor asemenea taxe. În raport cu acest considerent, autorul excepţiei consideră că textul criticat încalcă dreptul la o instanţă de judecată.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază dispoziţiile legale criticate ca nefiind în concordanţă cu Legea fundamentală. Astfel, dacă se interpretează că persoanele juridice care nu au sediul fiscal pe teritoriul României nu pot achita taxa judiciară de timbru, ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri a liberului acces la justiţie al reclamantei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că art. 19 din Legea nr. 146/1997 este o normă cu caracter esenţialmente tehnic, ce a avut drept unic scop lărgirea sferei modalităţilor de plată a taxelor judiciare de timbru, introducând posibilitatea achitării acestora prin instrumente moderne de plată. Din formularea normei juridice rezultă că aceasta nu este aplicabilă decât persoanelor care îşi au domiciliul sau, după caz, sediul fiscal în România, cu excluderea subiectelor de drept care nu au domiciliul sau sediul fiscal situat în România. Aşa fiind, se consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului arată că, potrivit art. 29 alin. (4) din Codul fiscal, înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competentă. De asemenea, prin art. 19 din Legea nr. 146/1997 se prevede că taxele judiciare de timbru pot fi plătite şi prin unităţi bancare în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale, costurile operaţiunilor de transfer fiind în sarcina debitorului taxei. Într-o atare împrejurare constatăm că obligaţia şi modalitatea de plată a taxelor judiciare de timbru, prevăzute de dispoziţiile de lege criticate prin excepţie, nu sunt de natură să îngrădească accesul liber la justiţie sub niciun aspect.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 6 din Legea nr. 276/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, cu următorul cuprins: „Taxele judiciare de timbru, precum şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti se plătesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal debitorul. Taxele judiciare de timbru, precum şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti pot fi plătite şi prin unităţi bancare în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale, costurile operaţiunilor de transfer fiind în sarcina debitorului taxei.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are domiciliul debitorul – persoană fizică sau, după caz, sediul fiscal debitorul – persoană juridică.În ceea ce priveşte situaţia în care debitorul nu are sediul fiscal pe teritoriul României, Curtea constată că, potrivit normelor de procedură civilă, reclamantul care locuieşte în străinătate va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul, alegându-şi în acest sens un reprezentant. Astfel, plata taxelor judiciare de timbru va putea fi efectuată în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are sediul fiscal reprezentantul.Pe de altă parte, Curtea constată că autorul excepţiei face abstracţie de dispoziţiile cuprinse în teza a doua a textului de lege criticat, şi anume de faptul că orice persoană care este interesată îşi poate plăti taxele judiciare de timbru şi prin unităţi bancare în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială Niele Trading LTD din Nicosia în Dosarul nr. 168/33/2010 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește