DECIZIE nr. 1.093 din 22 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Crina Mihailuc în Dosarul nr. 1.874/45/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauză ce constituie obiectul Dosarului nr. 931D/2007 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspund autorul excepţiei, prin apărător Mihaela Tereza Rimbu, cu delegaţie depusă la dosar, şi partea Dinu Faliboca, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.074DD/2007, având ca obiect excepţia de neconsti – tuţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Cristina Mican în Dosarul nr. 440/186/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.173D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie ca în dosarul precedent, excepţie ridicată de Ion Erceanu în Dosarul nr. 363/54/2007 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin Inspectoratul Teritorial în Construcţii Craiova, prin consilierul juridic Gabriela Dună, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea parţială dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele susmenţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.173D/2007 şi nr. 1.074D/2007 la Dosarul nr. 931D/2007, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente.Doamna avocat Mihaela Tereza Rimbu precizează, pentru autorul excepţiei Crina Mihailuc, că, urmare a modificărilor legislative intervenite asupra Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ulterior ridicării excepţiei în faţa instanţei de judecată, criticile de neconstituţionalitate iniţial formulate au rămas fără obiect.Partea Dinu Faliboca menţionează că nu are alte susţineri faţă de cele anterior prezentate.Partea Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin Inspectoratul Teritorial în Construcţii Craiova, solicită, prin consilier juridic, respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.Reprezentantul Ministerului Public precizează că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007. Astfel, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din lege nu au suferit modificări de natură a schimba soluţia legislativă anterior consacrată, astfel că, dată fiind constituţionalitatea acestora, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În ce priveşte prevederile art. 11 alin. (2) din acelaşi act normativ, arată că în prezent acestea conţin norme juridice cu conţinut diferit faţă de cel iniţial criticat, de natură a îndepărta obiectul criticilor de neconstituţionalitate formulate, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, solicită respingerea acestei excepţii ca devenită inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.874/45/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Crina Mihailuc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva unei decizii prin care, în temeiul art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, acţiunea în contencios administrativ a fost respinsă ca tardiv introdusă.Prin încheierile din 14 iunie 2007 şi 23 mai 2007, pronunţate în dosarele nr. 440/186/2006 şi nr. 363/54/2007, Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţiile au fost ridicate de Cristina Mican şi Ion Erceanu în cadrul unor cauze de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, se arată, în esenţă, că termenul de decădere de un an, calculat de la data emiterii actului administrativ unilateral, în care terţii pot ataca acel act în instanţă, este de natură să îngrădească exercitarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, fără ca raţiuni ce ţin de principiul siguranţei şi stabilităţii raporturilor juridice să justifice limitarea impusă de lege. Actul administrativ unilateral, nefiind supus condiţiilor de publicitate, nu este opozabil terţilor, astfel că aceştia sunt în imposibilitate de a-şi exercită dreptul la acţiune într-un termen de un an de la data emiterii lui, existenţa lui fiind cunoscută doar ca urmare a producerii unor efecte vătămătoare.În plus, în Dosarul nr. 1.074D/2007 autorul excepţiei susţine că prevederile art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 contravin şi principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece momentul emiterii actului administrativ individual, de la care începe să curgă termenul de decădere de un an, „nu este în niciun fel circumstanţiat de lege”, fiind posibil, în consecinţă, ca „actul administrativ să fie emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004„.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal susţine că dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 „sunt neconstituţionale, dacă se admite că momentul calculului termenului de un an începe de la data emiterii actului administrativ”, încălcând, în aceste condiţii, prevederile art. 21 alin. (2), art. 52 şi ale art. 126 alin. (6) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, acestea asigură posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a se adresa justiţiei, însă în formele şi modalităţile instituite prin lege. Totodată, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului statuează în sensul că stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încălcare a dreptului de liber acces la justiţie şi la un proces echitabil, aceste termene reprezentând restricţii admise, asupra cărora statele dispun de o anumită marjă de apreciere. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, deciziile nr. 123/2006, 534/2006 şi 531/2007.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din aceeaşi lege a devenit inadmisibilă, întrucât textul de lege nu mai este în vigoare în forma iniţial criticată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Ulterior invocării excepţiei, textele de lege criticate au fost modificate prin art. I pct. 10, respectiv pct. 16 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, astfel că, în prezent, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (2) au următoarea redactare:– Art. 8 alin. (1): "(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.";– Art. 11 alin. (2): "(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz."În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 – "Egalitatea în drepturi", ale art. 21 – "Accesul liber la justiţie", ale art. 52 – "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", ale art. 53 – "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi" şi ale art. 126 alin. (6) privind garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative, precum şi ale art. 6 – "Dreptul la un proces echitabil", ale art. 13 – "Dreptul la un recurs efectiv" şi ale art. 18 – "Limitarea folosirii restrângerii drepturilor" din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine următoarele:Textele de lege supuse controlului de constituţionalitate au fost modificate, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin dispoziţiile art. I pct. 10 şi pct. 16 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.Aşadar, în ce priveşte dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea constată că modificările introduse prin art. I pct. 10 din Legea nr. 262/2007 nu au schimbat soluţia legislativă iniţial conţinută şi criticată de autorul excepţiei. Acesta susţine, în esenţă, că textele de lege criticate îngrădesc în mod nejustificat accesul liber la justiţie, întrucât instituie un termen de cel mult un an în care terţii pot ataca în instanţă un act administrativ unilateral considerat ilegal, termen care curge de la data emiterii actului administrativ unilateral atacat, în condiţiile în care actul atacat nu este opozabil terţilor din momentul emiterii lui, iar atunci când vătămarea s-a produs, acţiunea devine tardivă.Or, Curtea constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează obiectul acţiunii judiciare în faţa instanţei de contencios administrativ şi constituie, aşadar, transpunerea în planul legii organice a prevederilor art. 52 din Constituţie, cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Ca atare, critica de neconstituţionalitate formulată, referitoare la încălcarea art. 21, 51, 52 şi 53 din Constituţie, precum şi ale art. 6 şi ale art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este vădit neîntemeiată.De altfel, Curtea a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 faţă de aceleaşi texte constituţionale invocate şi în prezenta cauză şi prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, a statuat, pentru argumentele acolo reţinute, că acestea sunt în concordanţă cu normele Legii fundamentale.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea observă că, în urma modificărilor introduse prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007, soluţia legislativă iniţial criticată a suferit modificări substanţiale. În actuala redactare, textul de lege stabileşte ca dată de referinţă pentru calcularea termenului de decădere de un an data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz, fiind eliminată soluţia, criticată de autorul excepţiei, ca acest termen de un an să se calculeze prin raportare la data emiterii actului administrativ atacat.Întrucât textul de lege iniţial criticat a căpătat, prin modificările aduse, o altă configuraţie juridică, iar critica de neconstituţionalitate a rămas, ca atare, fără obiect, Curtea, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Crina Mihailuc în Dosarul nr. 1.874/45/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din aceeaşi lege, excepţie invocată de Crina Mihailuc în Dosarul nr. 1.874/45/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Cristina Mican în Dosarul nr. 440/186/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Ion Erceanu în Dosarul nr. 363/54/2007 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește