DECIZIE nr. 1.090 din 22 noiembrie 2007

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 22/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 848 din 11 decembrie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 81 08/02/2007
ActulREFERIRE LADECIZIE 200 29/04/2004
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 2 12/07/2001 ART. 32
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mini Trans Serv” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.775/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.775/312/2007, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mini Trans Serv” – S.R.L. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 53 din Constituţie, deoarece competenţa de soluţionare a plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei revine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, iar nu altei instanţe, de exemplu cea de la domiciliul părţii. De asemenea, se consideră a fi încălcate şi prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) din Constituţie, întrucât prin textul de lege criticat se reglementează probleme ce privesc contenciosul administrativ şi procedura de judecată prin alt act normativ decât o lege organică.Judecătoria Slobozia arată că excepţia de neconstitu ţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul arată că textul de lege criticat asigură tocmai posibilitatea contravenientului de a se plânge instanţei judecătoreşti împotriva procesului-verbal de contravenţie, stabilind competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia de a soluţiona o astfel de plângere.Stabilirea competenţei pe criteriul locului săvârşirii faptei reprezintă opţiunea legiuitorului în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". De asemenea, se apreciază că soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii de către instanţa de la locul săvârşirii faptei nu reprezintă o îngrădire a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ci este o normă referitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti, în deplină conformitate cu prevederile art. 21 şi art. 53 din Constituţie.Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc accesul liber la justiţie al persoanelor interesate, ci instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie, se arată că textul criticat nu aduce nicio restrângere exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu următorul cuprins: „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) referitoare la categoriile de legi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele formulate în susţinerea acesteia vizează, în esenţă, aspectul referitor la competenţa teritorială de soluţionare a plângerii contravenţionale, reglementată prin art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. În opinia autorului, această competenţă ar trebui să revină altei instanţe decât judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.Cât priveşte această critică, Curtea constată că, prin Decizia nr. 200 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 1 iunie 2004, a reţinut că textul de lege criticat nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate, ci instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Această modalitate de reglementare reprezintă însă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti.Totodată, prin Decizia nr. 81 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 7 martie 2007, Curtea a statuat că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează regimul juridic al contravenţiilor, procedura aplicabilă acestuia fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului comun, şi nu procedura contenciosului administrativ. Domeniul contravenţional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăseşte printre cele strict şi limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie, în privinţa cărora legiferarea are loc numai prin lege organică.De asemenea, Curtea constată că nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu s-a constatat existenţa vreunui drept sau a vreunei libertăţi care să fi fost restrânse prin dispoziţiile de lege criticate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mini Trans Serv” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.775/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x