DECIZIE nr. 1.088 din 21 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Eduard Alexandru Niţoi în Dosarul nr. 16.284/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.După strigarea cauzei, se prezintă autorul excepţiei, care, având cuvântul, solicită admiterea excepţiei, invocând o serie de aspecte de fapt care au fundamentat plângerea formulată împotriva încheierii judecătorului delegat.Reprezentantul Ministerului Public arată că îşi menţine concluziile formulate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 16.284/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Eduard Alexandru Niţoi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât să determine o inegalitate a cetăţenilor în faţa legii, lăsată la îndemâna unui organ de autoritate publică aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei." Aprecierea că decizia o are judecătorul delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deţinutul. În aceeaşi măsură, analizarea de către aceeaşi Comisie a naturii şi modului de săvârşire a infracţiunii, fără ca deţinutul să aibă posibilitatea depunerii de probe, "reprezintă un act de ingerinţă în actul autorităţii judiciare", în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie. Se conchide în sensul că sintagma "în mod excepţional" îngrădeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlăturarea ei.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, arătând că "nu se poate susţine că dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 sunt în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la discriminare […], şi cele referitoare la dreptul la viaţă, ale art. 22 […].”În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acesta îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Din examinarea considerentelor aceleiaşi încheieri, precum şi a concluziilor scrise depuse de autorul excepţiei la dosarul instanţei de judecată, în care este redat conţinutul textului de lege criticat, rezultă că excepţia priveşte dispoziţiile Legii nr. 275/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 23 alin. (2), potrivit cărora, „(2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.”Astfel fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, în art. 16 – Egalitatea în drepturi şi în art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare sau chiar identice. Prin numeroase decizii cum sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, şi Decizia nr. 68 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat, egalitatea în drepturi şi dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Eduard Alexandru Niţoi în Dosarul nr. 16.284/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește