DECIZIE nr. 1.083 din 16 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 478D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 479D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea.Curtea, având în vedere identitatea de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 479D/2010 la Dosarul nr. 478D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 13 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 671/2/2009 şi nr. 648/2/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate în cadrul unor acţiuni privind redobândirea cetăţeniei române.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, prin limitarea la 30.000 a numărului de cereri ce pot fi depuse în decurs de un an la un oficiu consular în vederea acordării sau redobândirii cetăţeniei române, afectează principiul privind egalitatea în drepturi şi dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil al persoanelor ce solicită acordarea sau redobândirea cetăţeniei române. Este relevată situaţia potrivit căreia la Ministerul Afacerilor Externe – Secţia consulară a Ambasadei Române din Chişinău existau înregistrate un număr de 360.000 cereri, rezolvabile în această etapă şi în conformitate cu textul de lege criticat în 12 ani.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate urmăresc normalizarea activităţii de soluţionare a cererilor de dobândire a cetăţeniei române, astfel încât îngrădirea drepturilor solicitanţilor să fie cât mai restrânsă posibil, dat fiind numărul foarte mare de solicitări, în raport cu un număr relativ redus de funcţionari.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 171/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009, cu următorul conţinut:– Art. 12 alin. 3: "În situaţia în care, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular."Textul de lege criticat a fost abrogat în mod expres prin art. I pct. 2^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.Ulterior abrogării textului de lege criticat, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, care, la art. 14 pct. 3, modifică dispoziţiile art. 12 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 astfel: „Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 10^1 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie."De altfel, Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 21, 53 şi ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin încheierile din 13 noiembrie 2009, dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, au abrogat dispoziţiile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.Prin urmare, excepţia nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, şi anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Faţă de momentul pronunţării asupra prezentei excepţii, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 fiind abrogate între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009, ambele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește