DECIZIE nr. 1.073 din 16 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu lit. A pct. 13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorBenke Karoly – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 13 – anexa A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Costinel Claudiu Minea în Dosarul nr. 2.464/101/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin Legea nr. 330/2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.464/101/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 13 – anexa A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Costinel Claudiu Minea într-o cauză având ca obiect pretenţii băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd coeficienţi de multiplicare diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Se arată că atât judecătorii, cât şi procurorii au statut constituţional, precum şi incompatibilităţi sau interdicţii similare, iar accesul în magistratură se desfăşoară după o procedură identică, ceea ce reclamă o identitate de tratament juridic şi în ceea ce priveşte coeficienţii de multiplicare între cei aplicabili procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) coroborat cu lit. A pct. 13 (şi nu art. 13, cum, în mod greşit, a reţinut instanţa de judecată) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, prevederi asupra cărora Curtea, prin prezenta decizie, urmează să se pronunţe. Acestea au următorul cuprins:– Art. 3 alin. (1): "Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”;– Lit. A pct. 13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 stabileşte coeficienţii de multiplicare pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti şi ale art. 132 alin. (1) şi (2) privind statutul procurorilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Soluţia legislativă criticată nu a fost preluată de noua reglementare legală, astfel încât, potrivit anexei nr. VI/1 – Coeficienţii de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, atât procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie au acelaşi coeficient de ierarhizare.Distinct de cele de mai sus, Curtea observă că pentru anul 2010, în domeniul justiţiei, indemnizaţiile de încadrare se calculează în funcţie de indemnizaţia aflată în plată la 31 decembrie 2009, şi nu în funcţie de anexa nr. VI/1 la Legea cadru nr. 330/2009. Această situaţie nu poate însă duce la angajarea competenţei Curţii Constituţionale la a controla constituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă abrogate expres şi care, în momentul de faţă, ultraactivează, deci doar produce efecte pe viitor în virtutea Legii-cadru nr. 330/2009.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu lit. A pct. 13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Costinel Claudiu Minea în Dosarul nr. 2.464/101/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Benke Karoly–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește