DECIZIE nr. 1.071 din 8 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskf2âs Valentin Zoltân – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „American Romanian Import Export” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.615/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta precizează că persoana interesată are posibilitatea de a solicita instanţei analizarea legalităţii actului administrativ şi anularea acestuia şi observă că, în realitate, autorul excepţiei urmăreşte modificarea textului de lege criticat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 22.615/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „American Romanian Import Export” – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unei dispoziţii a primarului Sectorului 1 Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât actele la care acesta se referă ar trebui să devină executorii după împlinirea termenului de 30 de zile de la comunicare pentru persoanele interesate, interval de timp în care persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim ar avea posibilitatea să se adreseze autorităţii administrative ce a emis actul şi, ulterior, instanţei de contencios administrativ. De aceea, apreciază că prevederile criticate ar trebui modificate şi completate în sensul că dispoziţiile primarului nu sunt executorii de la comunicare, ci numai de la împlinirea termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, aceste acte administrative ale primarului ar putea fi supuse controlului instanţelor de judecată înainte de punerea lor în executare silită. Arată că, deseori, contestarea legalităţii acestor acte în faţa instanţelor rămâne fără obiect, deoarece dispoziţiile primarului au fost puse în executare şi prejudiciul creat este ireparabil, nemaifiind posibilă repunerea părţilor în situaţia anterioară.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstitu ţionalitate este neîntemeiată, arătând că întreaga argumentaţie a autorului excepţiei este infirmată de existenţa prevederilor art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevăd instituţia suspendării executării actului administrativ.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că dispoziţiile de lege criticate fac aplicarea principiului activităţii actelor administrative, potrivit căruia acestea se aplică şi produc efecte din momentul aducerii lor la cunoştinţa publică, prin publicare, respectiv comunicare, în funcţie de caracterul lor normativ sau individual, ori de la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor, iar nu de la data adoptării sau emiterii actului.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, fiind norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 68 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare:– Art. 68 alin. (1): "Art. 68. – (1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz."În opinia autorului excepţiei, sunt încălcate următoarele prevederi din Constituţie: art. 11 – „Dreptul internaţional şi dreptul intern”, art. 15 – „Universalitatea”, art. 21 – „Accesul liber la justiţie”, art. 52 – „Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică”. Se invocă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 6 „Dreptul la un proces echitabil” din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, mai întâi, că autorul acesteia face abstracţie de posibilitatea conferită de dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 de a solicita suspendarea executării actelor administrative unilaterale, fie pe cale separată, până la pronunţarea instanţei de fond asupra legalităţii actului, fie prin însăşi acţiunea principală care are ca obiect anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ.În continuare, Curtea constată că, din modul de formulare al pretinselor critici de neconstituţionalitate, rezultă că autorul excepţiei urmăreşte modificarea şi completarea textului de lege criticat, în sensul dorit de acesta. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, această atribuţie excedează competenţei Curţii Constituţionale, excepţia fiind pentru acest motiv inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „American Romanian Import Export” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.615/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește