DECIZIE nr. 1.066 din 16 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38, 40 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38, 40 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Unitrans” – S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 5.171/221/2009 al Judecătoriei Deva.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.171/221/2009, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38, 40 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Unitrans" S.R.L. din Deva într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contravenţională privind anularea unui proces-verbal de contravenţie în contradictoriu cu Autoritatea Rutieră Română Agenţia Hunedoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 şi 53, deoarece "stabilesc sancţiuni distincte pentru transportul intern şi internaţional, precum şi pentru transportatorii români şi cei străini".Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 38, 40 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 17 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 218/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, dispoziţii care au următorul cuprins:"Art. I. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […]38. La articolul 57^2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:«b) efectuarea transportului rutier cu un autovehicul fără a deţine copia conformă a licenţei de transport sau a certificatului de transport în cont propriu ori în baza unei copii conforme a licenţei de transport sau a certificatului de transport în cont propriu suspendate, expirate, declarate pierdute sau necorespunzătoare tipului de transport efectuat ori care nu aparţine întreprinderii sau operatorului de transport respectiv, după caz;». […]40. La articolul 57^4 alineatul (2), litera a) se abrogă. […]44. La articolul 59 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:«a) de la 1.000 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. a), b), e), i), q) şi aa);b) de la 4.000 lei la 5.000 lei, faptele prevăzute la art. 58 lit. m), u), y), z), ab), ac) şi ad);». […]" … Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu afectează principiul egalităţii în drepturi, întrucât legiuitorul a acţionat în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condiţiilor în care anumite fapte să fie sancţionate contravenţional, precum şi la stabilirea sancţiunilor aplicabile, fără să instituie o discriminare. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, astfel că la situaţii de fapt diferite se impune un tratament juridic diferit. De aceea, în reglementarea acestor situaţii de fapt, legiuitorul este liber să aplice soluţii legislative diferite, contravenţiile săvârşite fiind constatate şi sancţionate potrivit legii. În măsura în care însă cel sancţionat este nemulţumit de cuantumul stabilit al amenzii, poate face plângere la instanţa de judecată competentă.De altfel, în speţă, autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, în realitate, este nemulţumit, pe de o parte, de faptul că dispoziţiile de lege criticate "stabilesc sancţiuni distincte pentru transportul intern şi internaţional, precum şi pentru transportatorii români şi cei străini", iar pe de altă parte, că la adoptarea legii "nu trebuia să se stabilească sarcini excesive pentru persoane, fiind suficientă obţinerea licenţei de transport".Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se constată că nu poate fi primită o atare susţinere, deoarece modificarea şi completarea textelor de lege intră în competenţa legiuitorului, iar nu a Curţii Constituţionale.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38, 40 şi 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Unitrans” – S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 5.171/221/2009 al Judecătoriei Deva.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește